DREPT_1_DC-CR_2 -
.................................................................
DREPT Drept constitutional 2 (Constitutia Romaniei partea a-2-a)


MULTIPLE CHOICE

1) Care dintre următoarele condiţii reprezintă condiţii constituţionale pentru a candida la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale?

A Să aibă pregătire juridică superioară;
B Să poată ocupa cea mai înaltă funcţie jurisdicţională în România;
C Să posede o înaltă competenţă profesionala;
D Să aibă o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior;
E Să aibă o competenţă profesională de notorietate , recunoscută la nivel naţional şi internaţional.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+C+D+E
d. D+E

RASPUNS: B			REF: Constitutie art.143

2) În cazul controlului a priori de constituţionalitate a legilor, care dintre subiectele de drept enumerate mai jos pot sesiza Curtea Constituţională ?

A Preşedintele României;
B Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii;
C Avocatul Poporului;
D Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie;
E Cel puţin 25 de deputaţi sau cel puţin 50de senatori.
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. A+C+D
e. D+E

RASPUNS: D			REF: Constitutie art.146

3) Identificaţi atribuţiile în exercitarea cărora Curtea Constituţională procedează prin emitere de hotărâri şi avize consultative?

A Soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională;
B Soluţionarea contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
C Verificarea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei de revizuire a Constituţiei;
D Propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
E Verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. A+D+E

RASPUNS: D			REF: Constitutie art.146

4) Care dintre actele Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, de la data publicării acestora în Monitorul Oficial potrivit Constituţiei României revizuită în anul 2003?

a. Hotărârile;
b. Încheierile;
c. Deciziile;
d. Avizele consultative;
e. Rezoluţiile.

RASPUNS: C			REF: Constitutie art.147, (4)

5) Identificaţi efectele juridice ale deciziilor Curţii Constituţionale potrivit Constituţiei României revizuită în anul 2003 şi Legii nr.47/ 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale:

A În cazurile de neconstituţionalitate a legilor înainte de promulgarea acestora sau a regulamentelor Parlamentului, legea sau regulamentul se trimite spre reexaminare Parlamentului. Dacă legea este adoptată în aceiaşi formă cu o majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere, obiecţia de neconstituţionalitate este înlăturată , iar promulgarea devine obligatorie;
B Toate deciziile Curţii date în soluţionarea obiecţiilor şi excepţiilor de neconstituţionalitate prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe au ca rezultat obligarea Parlamentului sau Guvernului, după caz, de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. După 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei de neconstituţionalitate a Curţii Constituţionale, dacă obligaţia menţionată nu a fost realizată, legile şi ordonanţele respective îşi încetează efectele juridice;
C Tratatele sau acordurile internaţionale a căror constituţionalitate a fost constatată de Curtea Constituţională potrivit art. 146 lit. (b) din Constituţie nu mai pot fi contestate pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate;
D Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Ele se publică în Monitorul Oficial al României;
E Deciziile Curţii Constituţionale emise cu privire la iniţiativele de revizuire a Constituţiei nu pot depăşi forţa juridică a unui aviz.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. B+C+D
e. B+C+E

RASPUNS: E			REF: Constitutie art.147(1,2)

6) Identificaţi textele Constituţiei României din anul 1991, revizuite în anul 2003, referitor la durata mandatului Camerei Deputaţilor şi Senatului :

a. Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului;
b. Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea Preşedintelui României în cel mult 20 de zile de la alegeri;
c. Mandatul Camerelor se prelungeşte pană la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice;
d. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război , de asediu sau de urgenţă , până la încheierea acestora;
e. Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament;

RASPUNS: D			REF: Constitutie art.63

7) Identificaţi textele Constituţiei României din anul 1991, revizuite în anul 2003, referitor la întrunirea Camerelor în şedinţă comună pentru;
A Declararea mobilizării generale sau parţiale;
B Aprobarea strategiei naţionale de apărare a Tarii;
C Numirea avocatului Poporului;
D Declararea stării de război;
E Primirea mesajului Preşedintelui României.
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C+D
d. A+E

RASPUNS: B			REF: Constitutie art.65

8) Identificaţi celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice altele decât cele stabilite de art. 73 alin. (3), din Constituţia României :

A Frontierele ţării;
B Stema ţării şi sigiliul statului;
C Contenciosul administrativ;
D Statutul funcţionarilor publici;
E Organizarea serviciilor publice de radio şi de televiziune şi controlul parlamentar asupra activităţii lor .
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. C+D
e. C+E

RASPUNS: C			REF: Constitutie art.3, art.12, art.73

9) Folosind criteriul apartenenţei şi orientării membrilor ce le compun şi platformelor acestora, partidele politice pot fi grupate în următoarele categorii:
A Partide confesionale;
B Partide naţionale;
C Partide regionale;
D Partide democratice ;
E Partide dominante.
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. A+D+E

RASPUNS: A			REF: carte pg.127

10) Folosind criteriul căilor pentru rezolvarea marilor probleme ale societăţii organizată statal , partidele politice pot fi grupate în următoarele categorii :
A Partidele democratice;
B Partidele liberale;
C Partide de mase;
D Partide de dreapta;
E Partide unice.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+E

RASPUNS: B			REF: Carte pg.128

11) Definiţia partidelor politice stabilită de Legea nr. 14/ 2003-Legea partidelor politice, are în conţinutul său următoarele componente:
A Asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor romani cu drept de vot , care participa în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publica garantata de Constituţie;
B Se constituie şi isi desfăşoară activitatea în condiţiile legii;
C Sunt persoane de drept public;
D Promovează valorile şi intereselor generale,a pluralismului politic, contribuind la formarea opiniei politice şi încurajând participarea cetăţenilor la scrutin;
E Organizarea partidelor politice este condiţionată de existenţa unui statut şi a unui program politic propriu.
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. C+D+E

RASPUNS: A			REF: L 14 /2003 art.1

12) Egalitatea votului este încălcată de următoarele tehnici şi procedee electorale:
A Geografia electorală;
B Colegiile electorale;
C Votul plural;
D Votul capacitar;
E Prima electorală.
a. A+B+C
b. A+C+E
c. A+B+C+E
d. A+B+C+D+E

RASPUNS: A			REF: Carte pg.49 jos

13) Universalitatea dreptului de vot a cunoscut o evoluţie structurată pe următoarele etape:
A Eliminarea votului cenzitar;
B Votul universal masculin;
C Eliminarea votului capacitar ;
D Accesul femeilor la electorat;
E Scăderea vârstei minime.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. B+D+E

RASPUNS: D			REF: Carte pg. 48

14) Care dintre enunţurile de mai jos consideraţi că reprezintă avantaje şi dezavantaje ale scrutinului de listă?
A Scrutinul de listă presupune ca propunerile de candidaţi sa fie făcute numai de partide şi alianţe politice;
B Scrutinul de listă poate fi complicat prin acordarea posibilităţii modificării listei de către alegator , prin panasaj sau vot preferenţial;
C Scrutinul de listă presupune anumite condiţionări legate de realizarea unui prag electoral la nivel naţional;
D Scrutinul de listă presupune ruperea legăturii dintre ales şi alegatorii săi;
E Variantele scrutinului de lista reprezintă numeroase dificultăţi procedurale , presupunând o serie de calcule şi operaţiuni la nivel local şi naţional.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D+E
d. C+D+E

RASPUNS: C			REF: Carte pg. 61

15) Care dintre enunţurile de mai jos consideraţi că reprezintă avantaje ale scrutinului uninominal?
A Datorită numărului mare de circumscripţii electorale , scrutinul uninominal implică mari cheltuieli cu operaţiunile electorale;
B Scrutinul uninominal prin faptul că fiecare circumscripţie electorala desemnează un singur reprezentant se caracterizează prin simplitate;
C Scrutinul uninominal creează o majoritate parlamentara stabilă;
D Parlamentul rezultat este mai mult un corp de elită , decât un corp politic;
E Creează aparent posibilitatea unei legături strânse între ales şi alegator.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. B+C+E

RASPUNS: C			REF: Carte pg. 61

16) Identificaţi atribuţiile Biroului Electoral Central:
A Veghează la actualizarea listelor electorale permanente;
B Coordonează organizarea birourilor electorale de circumscripţie şi ale secţiilor de votare;
C Asigură interpretarea şi aplicarea uniformă a dispoziţiilor electorale;
D Veghează la înregistrarea candidaturilor depuse şi constată rămânerea definitivă a acestora;
E Verifică şi înregistrează rezultatul alegerilor .
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+E

RASPUNS: C			REF: Carte pg. 74

17) Care sunt elementele componente ale conceptului de Autoritate Electorală Permanentă stabilite de Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului?
A Este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică ;
B Are competenta generală , de a asigura , aplicarea unitară , în intervalul dintre doua perioade electorale a dispoziţiilor legale privitoare la organizarea si desfăşurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter naţional sau local ;
C Urmăreşte actualizarea listelor electorale permanente, întocmirea şi eliberarea cărţilor de alegator , la nivel naţional, în intervalul dintre două perioade electorale;
D Urmăreşte şi sprijină dotarea secţiilor de votare, cu logistica necesară desfăşurării alegerilor în intervalul dintre două perioade electorale;
E Urmăreşte realizarea operaţiunilor specifice , în intervalul dintre doua perioade electorale.
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D+E

RASPUNS: C			REF: Carte pg. 79

18) Identificaţi atribuţiile pe care le exercită Autoritatea Electorală Permanentă în intervalul dintre doua perioade electorale:
A Urmăreşte modul de stabilire a localurilor secţiilor de votare şi a sediilor birourilor electorale;
B Asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice,alianţelor electorale, şi organizaţiilor minorităţilor naţionale;
C Sprijină organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale;
D Rezolva întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile Biroului Electoral Central;
E Urmăreşte modul de întocmire şi eliberare a cărţilor de alegator în concordanţă cu listele electorale permanente.
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. A+C+E

RASPUNS: D			REF: Carte pg. 81

19) Identificaţi atribuţiile Biroului Electoral de Circumscripţie;
A Veghează la organizarea din timp, a secţiilor de votare, urmăreşte aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul judeţului;
B Înregistrează candidaturile depuse şi constatată rămânerea definitivă a acestora;
C Urmăreşte modul de întocmire şi eliberare a cărţilor de alegător, în concordanţă cu listele electorale permanente;
D Urmăreşte şi controlează modul de asigurare a concordanţei dintre conţinutul listelor electorale permanente existente la primării şi exemplarul aflat la judecătorii;
E Fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. B+C+E

RASPUNS: C		REF: Carte pg. 77

20) Identificaţi atribuţiile Biroului Electoral al Secţiei de Votare.
A Conduce operaţiunile de votare , iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia;
B Face numărătoarea voturilor şi consemnează rezultatele votării;
C Asigură în limita competenţelor sale aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;
D Primeşte copiile de pe listele electorale permanente de la autorităţile care le-au întocmit. În municipiul Bucureşti buletinele de vot, ştampila decontrol şi ştampilele cu menţiunea votat le primesc de la oficiile electorale;
E Rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+B+D+E

RASPUNS: D				REF: Carte pg. 78

21) Care dintre autorii menţionaţi mai jos au susţinut celebra teorie a statului de drept:"Statul făcând legea, este obligat să o respecte atâta timp cât ea există, el nu poate face un act contrar , un act administrativ sau jurisdicţional deât în limitele fixate prin această lege , şi astfel statul este un stat de drept. Statul în viziunea aceleiaşi idei este justiţiabilul propriilor sale tribunale. El poate fi parte dintr-un proces , el poate fi condamnat de proprii săi judecători şi este obligat ca un simplu particular de a executa sentinţa pronunţată împotriva sa"
a. Georges Burdeau;
b. Jean Francois Aubert;
c. Ioan Muraru;
d. Leon Duguit;
e. Nicolae Pavel.

RASPUNS: D		REF: ?

22) Identificaţi regulile stabilite de legea electorală pentru coaliţiile de partide(alianţe politice şi alianţe electorale) care participă la alegerile prezidenţiale şi parlamentare:
A Pe lista coaliţiei sunt permise şi înscrierea candidaţilor independenţi;
B Se pot realiza numai la nivel naţional;
C Partidele şi formaţiunile politice dintr-o coaliţie electorală pot participa la alegeri numai pe lista coaliţiei;
D Un partid sau o formaţiune politică poate face parte numai dintr-o singură coaliţie electorală;
E Coaliţiile de partide sunt asimilate alianţelor politice care se pot realiza numai între partidele politice , pe baza unui protocol , care se depune la Tribunalul Bucureşti solicitându-se înscrierea în registrul de evidenţă a alianţelor politice.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. C+D+E

RASPUNS: B			REF: Carte pg. 85

23) Care dintre următoarele majorităţi sunt specifice sistemelor electorale?
A Majoritate simpla;
B Majoritate absoluta;
C Majoritate relativa;
D Balotajul;
E Majoritatea calificata.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C
c. B+C+D
d. D+E

RASPUNS: B		REF: Carte pg. 105

24) Care dintre enunţurile menţionate mai jos consideraţi că formează marile etape pentru atribuirea mandatelor parlamentare?
A Se realizează justiţia electorală dând o reprezentare pe cât posibil a opiniei alegatorilor;
B Se stabileşte coeficientul electoral sau divizorul comun;
C Se stabilesc resturile electorale;
D Se procedează la reprezentarea proporţională apropiată;
E Se procedează la reprezentarea proporţională integrală.
a. A+B+C+D
b. B+C+D+E
c. B+C+D

RASPUNS: B			REF: Carte pg. 107

25) Pornind de la realitatea că resturile electorale reprezintă voturi neutilizate şi mandate nedistribuite , reprezentarea proporţională apropiată presupune următoarele metode de atribuire a mandatelor nedistribuite la nivelul circumscripţiei electorale:
A Sistemul celor mai mari resturi;
B Sistemul Hagenbach-Bischof sau cel al coeficientului modificat;
C Sistemul celei mai mari medii ;
D Sistemul pragului electoral;
E Sistemul Hondt;
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+E

RASPUNS: C			REF: Carte pg. 106

26) Propunerile de candidaţi în alegerile parlamentare , potrivit legii electorale se fac de către:
A Partidele politice;
B Coaliţiile politice;
C Alianţele politice;
D Alianţele electorale;
E Candidaţii independenţi pe baza listei susţinătorilor.
a. A+B+C
b. A+C+D+E
c. C+D+E
d. D+E

RASPUNS: B			REF: Constitutie art.44(2)

27) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente încetează în următoarele situaţii:

A Expirarea mandatului;
B Demisie;
C Imposibilitate de a-şi executa mandatul ;
D Revocare;
E Deces.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+B+D+E

RASPUNS: D		REF: Carte pg. 80

28) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente emite:

a. Decizii;
b. Hotărâri;
c. Ordine;
d. Rezoluţii;
e. Instrucţiuni.
RASPUNS: C		REF: Legea 373/2004 art.27(11)
29) În îndeplinirea atribuţiilor sale Autoritatea Electorală Permanentă adoptă:
A Decizii;
B Hotărâri;
C Ordine;
D Rezoluţii;
E Instrucţiuni.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+E

RASPUNS: D			REF: Legea 373/2004 art.29(3)

30) Potrivit Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului , norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la :
a. 65.000 de locuitori;
b. 70.000 de locuitori
c. 73.000 de locuitori;
d. 75.000 de locuitori;
e. 80.000 de locuitori.
RASPUNS: B 		REF: carte pg.66
31) Potrivit Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului , norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la :
a. 145.000 de locuitori;
b. 150.000 de locuitori;
c. 160.000 de locuitori;
d. 173.000 de locuitori;
e. 180.000 de locuitori.
RASPUNS: C			REF: carte pg.66
32) Care sunt elementele componente ale conceptului legal de fraudă electorală în sensul definiţiei stabilite de Legea 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului?
A Orice acţiune ilegală care are loc înaintea , în timpul sau după încheierea votării;
B Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de partidele politice , alianţele politice , alianţele electorale , si candidaţii independenţi care au participat la alegeri;
C Orice acţiune ilegală care are loc în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor verbale;
D Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală trebuie temeinic motivată si însoţită de dovezile pe care se întemeiază;
E Acţiunea ilegală trebuie să aibă ca rezultat denaturarea voinţei alegatorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid , o alianţa politica , o alianţa electorala sau candidat independent;
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+C+E
RASPUNS: D		REF: Legea 373/2004 art.3(6)
33) Care dintre enunţurile menţionate mai jos sunt denumite în literatura de specialitate alte reguli electorale ?
A Acreditarea delegaţilor şi observatorilor ca reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale , şi ai opiniei publice;
B Alegerile parlamentare parţiale;
C Acreditarea delegaţiilor pentru presă , cinematografie , radio si televiziune şi a observatorilor interni;
D Anularea alegerilor;
E Formularea întâmpinărilor si contestaţiilor.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+D+E
RASPUNS: C
34) Folosind criteriul conţinutului vom distinge următoarele funcţii ale parlamentului:
A Stabilirea direcţiilor principale ale activităţii social-economice , culturale statale şi juridice;
B Alegerea , formarea , avizarea formării, numirea sau revocarea unor autorităţi statale;
C Controlul parlamentar prin dări de seama , mesaje , rapoarte , programe;
D Conducerea în politica externă;
E Organizarea şi funcţionarea proprie.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 153
35) Formele şi mijloacele specifice prin care se exercita controlul parlamentar pot fi sistematizate astfel:
A Controlul exercitat prin avocatul poporului;
B Dreptul deputaţilor si senatorilor la imunitate parlamentara;
C Dreptul deputaţilor si senatorilor de a cere si obţine informaţiile necesare;
D Controlul exercitat prin rezolvarea petiţiilor cetăţenilor ;
E Controlul exercitat prin dări de seama , mesaje , rapoarte , programe prezentate parlamentului.
a. A+C+D+E
b. A+B+C+D
c. A+B+C
RASPUNS: A		REF: carte pg 157
36) Care dintre enunţurile menţionate mai jos reprezintă atribuţiile parlamentului privind organizarea internă şi funcţionarea sa?
A Validarea sau anularea alegerilor parlamentare;
B Stabilirea bugetului propriu;
C Stabilirea statutului serviciilor Camerelor;
D Stabilirea incompatibilităţilor senatorilor şi deputaţilor ;
E Unele atribuţii privind statutul deputaţilor şi senatorilor .
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. A+B+C+D+E
RASPUNS: C		REF: carte pg 163
37) Care dintre regulile menţionate mai jos sunt reguli pentru formarea grupurilor parlamentare?
A Cel puţin 10 membri la Camera Deputaţilor;
B Cel puţin 7 membri la Senat;
C Obligativitatea ca aceştia să fi fost înscrişi pe listele aceloraşi partide sau formaţiuni politice;
D Parlamentarii independenţi pot forma un grup parlamentar indiferent de numărul acestora;
E Parlamentarii sau senatorii unui partid sau formaţiune politică care nu îndeplinesc condiţiile regulamentare pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni intre ei.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+C+D
d. A+B+C+E
RASPUNS: D			REF: carte pg 171
38) Care dintre enunţurile formulate mai jos consideraţi că sunt atribuţii ale grupurilor parlamentare?
A Propun candidaţii pentru alegerea preşedinţilor celor două Camere;
B Propun Camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare;
C Propun candidaţi pentru alegerea vicepreşedinţilor , secretarilor şi chestorilor birourilor permanente în limita locurilor rezervate;
D Propun membrii în comisia de mediere ;
E Pot prezenta amendamente la proiectele sau propunerile de lege.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. A+C+E
RASPUNS: D			REF: carte pg 171
39) Care dintre atribuţiile enumerate mai jos consideraţi că sunt atribuţii ale Biroului permanent al Senatului?
A Poate cere încheierea dezbaterilor în Senat;
B Propune Senatului datele de începere şi de terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului;
C Cere Preşedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinară;
D Pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului ;
E Propune ordinea de zi a fiecărei şedinţe.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+C+D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 175
40) Care dintre atribuţiile menţionate mai jos consideraţi că sunt atribuţii ale Preşedintelui Senatului?
A Convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
B Conduce lucrările Biroului permanent;
C Propune ordinea de zi a fiecărei şedinţe;
D Reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe;
E Asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+C+D
d. A+B+D+E
RASPUNS: D
41) Care dintre atribuţiile menţionate mai jos consideraţi că sunt atribuţii ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor?
A Convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare conform prevederilor regulamentului;
B Aproba ordinea de zi a şedinţelor Camerei şi programul de lucru al acesteia;
C Conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
D Sesizează Curtea constituţionala in condiţiile prevăzute de art. 146 alin . 1 lit. a,b,c; din Constituţia României revizuită;
E Reprezintă Camera în relaţiile interne şi externe.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+C+D+E
RASPUNS: D			REF: carte pg 177
42) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare de la Camera Deputaţilor are următoarele atribuţii:
A Conduce lucrările şedinţei Biroului permanent;
B Aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei şi programul de lucru al acesteia;
C Propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar , în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor , a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţă plenară a Camerei Deputaţilor;
D Întocmeşte lista înscrierilor la cuvânt pe baza solicitărilor deputaţilor , în ordinea în care au fost făcute;
E Poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de dezbatere a raportului a fost depăşit.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+E
d. B+C+D+E
RASPUNS: C
43) Care dintre comisiile enumerate mai jos considerati că sunt comisii parlamentare în Parlamentul României?
A Comisii permanente;
B Comisii de mediere;
C Comisia întregii Camere;
D Comisii parlamentare comune pentru ambele Camere;
E Comisii speciale.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. A+D+E
RASPUNS: D			REF: carte pg 186
44) Care dintre procedurile de vot menţionate mai jos consideraţi că fac parte din sistemul de vot în Parlamentul României ?
A Votul secret;
B Votul prin ridicarea în picioare;
C Votul prin buletine de vot;
D Votul prin ridicarea de mână sau prin apel nominal;
E Votul cu bile sau votul prin mijloace electronice.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 195
45) Care dintre drepturile şi îndatoririle menţionate mai jos consideraţi că sunt drepturi şi îndatoriri ale parlamentarilor romani?
A De a participa la şedinţele Camerelor , precum şi la activitatea grupurilor parlamentare , a comisiilor parlamentare şi de a iniţia propuneri legislative;
B De a se bucura de imunitate şi incompatibilitate parlamentară;
C De a pune întrebări şi de a adresa interpelări;
D De a fi sancţionaţi atunci când încalcă prevederile regulamentare imperative;
E De a păstra o strânsa legătura cu cu alegătorii din circumscripţia electorale în care au fost aleşi.
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+E
d. A+B+C+D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 199
46) Care dintre enunţurile prezentate mai jos consideraţi că sunt sancţiuni aplicabile senatorilor şi deputaţilor ca urmare a încălcării obligaţiei de a respecta normele regulamentare?
A Avertismentul;
B Chemarea la ordine;
C Reducerea indemnizaţiei cu un procent stabilit de Camera;
D Retragerea cuvântului;
E Interzicerea de a participa la lucrările adunării pe timp de maximumun 15 zile.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+D+E
c. A+B+C
d. A+B
e. A+C
RASPUNS: B			REF: carte pg 202
47) Definirea legii în accepţiunea sa restrânsă subsumează în structura sa următoarele componente:
A Este actul juridic al parlamentului;
B Este actul normativ cu forţa juridică superioară tuturor celorlalte acte normative;
C Este elaborat în conformitate cu Constituţia şi potrivit unei proceduri prestabilite;
D Reglementează relaţiile sociale cele mai generale şi cele mai importante;
E Sfera relatiilor sociale reglementate prin lege formeaza domeniul rezervat legii.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D+E
d. D+E
RASPUNS: B			REF: carte pg 208
48) Supremaţia legii raportată la categoriile juridico-statale se fundamentează ştiinţific prin:
A Conţinutul şi forma legii;
B Poziţia autorităţii emitente în sistemul statal;
C Funcţiile sale în realizarea voinţei poporului ca voinţă general obligatorie;
D Supremaţia Constituţiei;
E Prin caracterele generale ale puterii şi îndeosebi prin deplinătatea şi suveranitatea puterii.
a. A+B+C
b. B+D+E
c. B+C+D+E
d. E
RASPUNS: B
49) Care dintre etapele menţionate mai jos consideraţi că sunt etape în procedura de elaborare a legilor organice şi ordinare?
A Iniţiativa legislativă ;
B Sesizarea Camerei competente;
C Votarea proiectului de lege în fiecare Camera;
D Medierea şi concilierea;
E Semnarea legii de către preşedinţii Camerelor.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+C+D
d. A+B+C+E
e. A+B+C+D+E
RASPUNS: E			REF: carte pg 220
50) Care dintre regulile menţionate mai jos consideraţi ca fac parte din categoria alte reguli , constituţionale privind elaborarea legii ?
A Adoptarea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative prin referendum ;
B Adoptarea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative cu procedură de urgentă;
C Angajarea răspunderii Guvernului in condiţiile art. 114 din Constituţie;
D Legile adoptate în şedinţele comune ale Camerelor;
E Adoptarea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative cu procedură simplificată.
a. B+C+D
b. B+C+D+E
c. A+B
d. A+E
RASPUNS: A
51) Intervenţia legislativului în activitatea executivului se realizează prin:
A Adoptarea legilor;
B Aprobarea programului executivului;
C Aprobarea delegării legislative;
D Iniţierea moţiunilor simple sau a moţiunilor de cenzură;
E Controlul activităţii Guvernului .
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. A+B+C+D+E
e. A+B+C+E
RASPUNS: D			REF: carte pg 266
52) Intervenţia executivului în activitatea legislativului se realizează prin:
A Prin initiativa legislativă care aparţine Guvernului şi prin iniţiativa revizuirii
Constituţiei care aparţine Preşedintelui României la propunerea Guvernului;
B Prin puterea acordată de Constituţie Preşedintelui României, de a cere Parlamentului o singură dată reexaminarea legii înainte de promulgare, sau de a cere verificarea constituţionalitaţii acesteia de către Curtea Constitutionala;
C Prin referendum, organizat la iniţiativa Preşedintelui României, după consultarea Parlamentului, cu privire la probleme de interes naţional;
D Prin dreptul de veto al Preşedintelui României înainte de promulgarea legilor;
E Prin promulgarea legii care este o putere executivă acordată de Constituţie Preşedintelui României.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+E
d. B+C+D
RASPUNS: C
53) Folosind criteriul conţinutului reglementarilor şi al procedurii de adoptare, potrivit prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţie, legile sunt clasificate constituţional în urmatoarele categorii:
A Legi consttituţionale;
B Legi adoptate prin referendum;
C Legi organice;
D Legi ordinare;
E Legi speciale.
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C+D
d. A+B+C+D+E
RASPUNS: C
54) Care dintre actele Parlamentului enumerate mai jos consideraţi că sunt acte cu caracter normativ ?
A Declaraţiile;
B Legile;
C Moţiunile;
D Regulamentele;
E Unele hotărâri.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+D+E
d. C+D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 205
55) Care dintre actele Parlamentului menţionate mai jos consideraţi că sunt acte cu caracter individual (nenormativ) ?
A Declaraţiile;
B Hotărârile;
C Mesajele;
D Moţiunile;
E Apelurile;
a. A+B
b. B+C
c. B+D
d. D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 205
56) Una dintre categoriile imunitaţii parlamentare o reprezintă iresponsabilitatea totală sau inexistenţa răspunderii juridice a senatorului sau deputatului pentru:
A Discursurile ţinute în timpul exercitării mandatului;
B Voturile exprimate in exercitarea mandatului;
C Întrebările adresate în timpul exercitării mandatului;
D Interpelările adresate în timpul exercitării mandatului;
E Opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+E
d. B+E
RASPUNS: D			REF: carte pg 201
57) Una dintre categoriile imunităţii parlamentare o reprezintă inviolabilitatea senatorului sau deputatului şi cuprinde reguli speciale privind reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a acestora. Identificaţi textele Constituţiei României din anul 1991, revizuite în anul 2003:
A Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legatură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuvinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor;
B Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
C În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei;
D Ministrul Justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei;
E În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
a. A+B+C+D
b. A+B+C+E
c. A+B+C+D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 201
58) Iniţiativa legislativă cuprinde posibilitatea de a propune proiecte sau propuneri de legi corelată cu obligaţia Parlamentului de a examina, dezbate şi a se pronunţa asupra acestora.
Identificati textele Constituţiei României din anul 1991, revizuite în anul 2003, referitor la iniţiativa legislativă:
A Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel putin o sută de mii de cetateni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judetele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie sa fie inregistrate cel puţin cinci mii de semnături în sprijinul acestei iniţiative;
B Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea;
C Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată;
D Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi;
E Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+C+E
RASPUNS: D
59) Iniţiativa legislativă aparţine:
A Guvernului;
B Preşedintelui Romaniei, la propunerea Guvernului;
C Deputaţilor şi senatorilor;
D Unui număr de cel puţin o sută de mii de cetăţeni cu drept de vot;
E Unui număr de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, ori a unui grup parlamentar.
a. A+B+C
b. A+D+E
c. B+C+D
d. A+C+D
RASPUNS: D
60) Identificaţi textele Constituţiei României din anul 1991, revizuite în anul 2003,referitor la sesizarea Camerelor:
A Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice din domeniile enumerate limitativ de art.75 alin(1);
B Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului;
C Ca exceptie, propunerile legislative se supun întâi adoptarii în Camera în care au fost prezentate;
D Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 zile;
E În cazul depăşirii termenelor precizate la lit. d) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră că au fost adoptate .
a. A+B+C+D
b. A+B+D+E
c. A+B+C
d. A+B+D
RASPUNS: B
61) Identificaţi actele structurilor parlamentare ale celor două Camere, pe care acestea le emit în realizarea atribuţiilor ce le revin:
A Deciziile;
B Instrucţiunile;
C Punctele de vedere;
D Avizele;
E Rapoartele:
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+D+E
d. A+B+C+D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 237
62) Structura executivului este formată din:
A Şeful de stat;
B Primul Ministru;
C Guvernul;
D Ministerele şi celelalte organe ale administratiei publice;
E Organele locale ale administratiei publice.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. B+C+E
e. A+C+D+E
RASPUNS: E			REF: carte pg 256
63) Intervenţia executivului în activitatea legislativului se realizează prin:
A Abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe;
B Dreptul de iniţiativă legislativă a Guvernului;
C Promulgarea legilor de către şeful statului;
D Aprobarea de către Guvern a bugetului celor două Camere;
E Organizarea referendumului care este în sarcina executivului şi el poate privi
adoptarea unor legi.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+C+E
RASPUNS: A			REF: carte pg 262
64) Care dintre enunţurile menţionate mai jos consideraţi că pot fi argumente pentru compatibilitatea funcţiei parlamentare cu funcţia executivă?
A Jocul politic în sistemul desemnării conduce la o identitate de atitudini ale majorităţii parlamentare şi Guvernului;
B Atât majoritatea parlamentară cât şi Guvernul au aceeaşi sursă a legitimităţii şi afinităţii, majoritatea electoratului care s-a pronunţat pentru platforma politică a aceluiaşi partid;
C Se fundamentează pe teoria separaţiei puterilor în stat dar pe o interpretare suplă a acesteia, care implică o anumită colaborare a puterilor pentru realizarea scopurilor pe care şi le impune puterea statală;
D Această compatibilitate înlătură conflictele constituţionale dintre puteri, permiţând cunoaşterea directă a problemelor legislative şi executive şi o unitate de scop şi acţiune;
E Această compatibilitate permite operativitatea şi eficienţa activităţilor celor două puteri.
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D+E
d. B+D+E
RASPUNS: C			REF: carte pg 262
65) Identificaţi argumentele contra compatibilităţii funcţiei parlamentare cu funcţia executivă:
A Îndeplinirea simultană a celor două funcţii este contrară separaţiei puterilor în stat chiar în interpretarea suplă a acesteia;
B Ar fi o cale de concentrare a puterii în mâna executivului;
C Este o cale de creştere a rolului executivului în defavoarea legislativului;
D O asemenea soluţie ar face în practică ineficient controlul parlamentar asupra Guvernului;
E Ar deveni formal votul de învestitură a Guvernului şi aprobarea programului de guvernare.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D+E
RASPUNS: B			REF: carte pg 268
66) Identificaţi cauzele creşterii rolului executivului :
A Este o tendinţă evidentă în toate sistemele contemporane de guvernământ;
B Poate fi explicat şi justificat prin rolul hotărâtor al partidelor politice în crearea celor mai importante instituţii statale;
C La putere este adus acel Guvern care să realizeze platforma electorală a partidului sau coaliţiei de partide învingătoare în alegeri împreună cu majoritatea din corpurile legiuitoare;
D Tendinţa de a da Guvernului misiunea şi posibilitatea luării marilor decizii politice care se traduc prin legi sau prin masurile executive, corpurilor legiuitoare rezervându-li-se rolul de organisme de reflecţie şi control al acţiunii parlamentare;
E Compatibilitatea funcţiei parlamentare şi a funcţiei executive.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. D+E
e. C+D+E
RASPUNS: E			REF: carte pg 268
67) Identificaţi consecinţele creşterii rolului executivului:
A Face ca Guvernul considerat subordonat parlamentului, deoarece nu rezultă direct din alegeri să fie în realitate elementul motor şi dinamic al intregului sistem politic;
B În relaţia legislativ-executiv Guvernul dobândeşte un rol primordial;
C Şeful Guvernului este numit de către şeful statului, dar această numire este, de regulă, ştiută dinainte;
D Angajare răspunderii Guvernului şi legislaţia delegată;
E Sporirea rolului executivului prin cresterea importantei activităţii acestuia în domenii ca afaceri străine, apărare, economie, domenii în care importanţa legislativului se reduce.
a. A+B+C+D
b. A+B+C+E
c. A+B
d. A+D
e. C+E
RASPUNS: A
68) Care este rolul Preşedintelui României?
A Reprezintă statul român;
B Este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării;
C Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
D Veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice;
E Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+C+E
e. C+E
RASPUNS: B			REF: carte pg 241
69) Folosind criteriul conţinutului, atribuţiile Preşedintelui României pot fi grupate astfel:
A Atribuţii privind legiferarea;
B Atribuţii privind funcţia de mediere;
C Atribuţii în domeniul politicii externe;
D Atribuţii în domeniul apărării ţarii şi asigurării ordinii publice.
E Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice
a. A+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
RASPUNS: B
70) Identificaţi textele Constituţiei României din anul 1991, revizuite în anul 2003, privind punerea sub acuzare a Preşedintelui României:
A Camera Deputaţilor şi Senatul în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă tradare;
B Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută;
C De la data puterii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept;
D Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
E Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
RASPUNS: A
71) Identificaţi actele supuse controlului de constituţionalitate:
A Legile şi celelalte acte normative având forţă juridică egală cu a legii, sunt supuse controlului a priori şi a posteriori;
B Tratatele şi alte acorduri internaţionale;
C Iniţiativele legislative populare;
D Iniţiativa de revizuire a Constituţiei;
E Decretul Preşedintelui României prin care solicită Curţii Constituţionale verificarea de constituţionalitate a legii înainte de promulgare;
a. A+B+C
b. B+C+D
c. C+E
RASPUNS: B
72) Identificaţi actele supuse controlului de constituţionalitate pentru care Curtea Constituţionala se sesizează din oficiu:
a. Legile ;
b. Tratatele sau alte acorduri internaţionale;
c. Iniţiativele de revizuire a Constituţiei;
d. Regulamentele Parlamentului;
e. Ordonanţele Guvernului;
RASPUNS: C
73) Identificaţi textele Constituţiei României din anul 1991, revizuite în anul 2003, referitoare la atribuţiile Curţii Constituţionale:
A Se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
B Hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
C Soluţionează conflictele de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
D Dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
E Îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+E
RASPUNS: C
74) Identificaţi atribuţiile Curţii Constituţionale a României introduse prin revizuirea constituţională din anul 2003, altele decât cele privind controlul constituţionalităţii unor acte nornative :
a. Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de confirmare a rezultatelor sufragiului;
b. Dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
c. Veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
d. Hotărăşte asupra conntestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
e. Soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere , a primului -ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;.
RASPUNS: E
75) Identificaţi regulile generale de procedură în faţa Curţii Constituţionale a României:
A Sesizarea Curţii Constituţionale se face numai în scris şi motivat;
B Plenul Curţii Constituţionale este legal constituit numai dacă sunt prezenţi cel putin 2\3 din numărul judecătorilor;
C Judecătorii dezbat şi se pronunţă asupra prevederilor menţionate în sesizare sau acelor de care în mod necesar şi evidet nu pot fi disociate;
D Actele Curţii se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor;
E Parţile au acces la lucrările dosarului.
a. A+B+C+D
b. B+C+D+E
c. A+B+D+E
d. A
e. B
RASPUNS: C
76) Actele Curţii Constituţionale a României sunt:
A Recomandări;
B Decizii;
C Rapoarte;
D Hotărari
E Avize consultative.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. B+D+E
RASPUNS: D
77) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora la sesizarea:
A Preşedintelui României;
B Unuia dintre preşedinţii celor două Camere;
C Guvernului;
D Avocatului Poporului;
E Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
a. A+B+C+D
b. A+B+C+E
c. A+B+C+D+E
d. B+C+D+E
RASPUNS: C
78) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale la sesizarea:
a. Unuia dintre preşedinţii celor două Camere;
b. Avocatului Poporului;
c. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d. Unui număr de cel puţin 25 de deputaţi;
e. Unui număr de cel puţin 50 de senatori.
RASPUNS: A
79) Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice la cererea:
A Avocatului Poporului;
B Preşedintelui României;
C Primului- Ministru;
D Unuia dintre preşedinţii celor doăa Camere;
E Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
a. A+B+C+D
b. A+B+C+E
c. A+B
d. B+C+D+E
RASPUNS: D
80) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea:
A Unui grup parlamentar;
B Unuia dintre parlamentarii independenţi;
C Unuia dintre preşedinţii celor doua camere;
D Unui numar de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori;
E Comitetului liderilor grupurilor parlamentar.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. C+D+E
RASPUNS: B
81) Curtea Constituţională emite decizii atunci când:
A Se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora;
B Se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale;
C Se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului;
D Hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti;
E Hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.
a. A+B
b. A+C
c. A+E
d. A+B+C+D
e. A+B+C+D+E
RASPUNS: E
82) Curtea Constituţională emite hotărâri atunci când:
A. Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
B. Se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
C. Se pronunţă asupra propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
D. Soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice;
E. Veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+D+E
d. B+D+E
e. C+D+E
RASPUNS: C
83) Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă specificul activităţii jurisdicţionale?
A. Activitatea jurisdicţională este o parte a organizării statale a puterii politice;
B. Judecatorul interpretează legea şi o aplică, dar nu creează drept ;
C. Competenţa instanţelor judecătoreşti este stabilită prin Constituţie şi lege, iar justiţia este în general o activitate de rezolvare a litigiilor în conformitate cu legea, obiceiul, convenţiile şi contractele;
D. Judecatorul caută să afle adevărul în procesul respectiv pentru a identifica încălcarea legii, victimele, cauzalitatea, răspunderea şi responsabilitatea;
E. Judecătorii sunt inamovibili,independenţi şi se supun numai legii.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+D+E
RASPUNS: B
84) Care dintre principiile enumerate mai jos consideraţi că sunt principii fundamentale potrivit cărora se realizează justiţia?
A Principiul legalităţii;
B Justiţia este unică şi egală pentru toţi;
C Folosirea limbii oficiale şi a limbii materne în justiţie;
D Dreptul la apărare;
E Prezumţia de nevinovatie.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D
c. A+B+C
d. A+B
e. A
RASPUNS: A
85) Care dintre garanţiile enumerate mai jos sunt garanţiile independenţei judecătorului şi supunerea lui numai legii?
A Este unul din principiile constituţionale potrivit căruia se realizează justiţia;
B Independenţa judecătorului este legată de separaţia puterilor în stat dar pe o interpretare suplă a acesteia, care este integrată independenţei autorităţii jurisdicţionale;
C Recrutarea judecătorilor prin concurs şi numirea acestora de către executiv în ordinea rezultatelor;
D Inamovibilitatea judecătorilor presupune că aceştia nu pot fi revocati, retrogradaţi, transferaţi ori avansaţi, fără consimţământul lor;
E Controlul hotărârilor judecătoreşti se impune a fi efectuat numai de instanţele judecătoreşti şi numai după proceduri jurisdicţionale.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+D+E
d. C+D+E
RASPUNS: D
86) Autoritatea judecătorească este reglementată de Constituţia României şi cuprinde:
A Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
B Instanţele judecătoreşti;
C Ministerul Public;
D Consiliul Superior al Magistraturii;
E Ministerul Justiţiei.
a. B+C+D
b. A+C+D
c. C+D+E
d. A+B+C+D+E
RASPUNS: A
87) Raporturile sistemului judecătoresc cu Parlamentul sunt următoarele:
A. Organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti se realizează numai potrivit legii;
B. Ca un corolar al statului de drept, parlamentul stabileşte prin lege organele judecătoreşti competente şi procedura potrivit căreia îşi desfăşoară activitatea;
C. Sistemul judecătoresc are competenţă de judecată pentru parlamentari;
D. Legea stabileşte infracţiunile şi pedepsele;
E. Sistemul judecătoresc este implicat în desfăşurarea alegerilor parlamentare prin birourile electorale.
a. A+B+D
b. A+C+D
c. A+B+E
d. B+C+D
e. A+B+C+D+E
RASPUNS: A
88) Raporturile justiţiei cu executivul sunt următoarele:
A. Numirea judecătorilor aparţine executivului;
B. Justiţia are competenţă de judecată pentru membrii executivului;
C. Numirea, avansarea, revocarea judecătorilor de către executiv se realizează prin proceduri care să pună în evidenţa numai competenţa profesională a celor în cauză;
D. Judecătorii exercită controlul legalităţii actelor de guvernământ şi administrare;
E. Justiţia poate exercita controlul judecătoresc asupra constituţionalităţii legilor.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. B+D+E
e. A+B+C+D+E
RASPUNS: B
89) Conceptul de siguranţă a persoanei presupune :
A. Încadrarea acestuia în categoria inviolabilităţilor;
B. Ansamblul garanţiilor care protejează persoana în situaţia în care autorităţile publice în aplicarea dispoziţiilor constituţionale şi legale iau măsuri care aduc atingere libertăţii individuale,garanţii care asigură ca aceste măsuri să nu fie ilegale sau abuzive;
C. Măsurile represive trebuie să fie proporţionale cu situaţia de fapt care a determinat aplicarea lor ;
D. Măsurile represive trebuie să asigure ocrotirea juridică necesară;
E. Aplicarea măsurilor represive nu trebuie să aducă atingere inviolabilităţii persoanei:
a. A+B+D
b. A+B+C
c. A+B+E
d. B+C+E
e. C+D
RASPUNS: C
90) Dreptul la apărare cuprinde :
A. Numai posibilitatea folosirii unui avocat;
B. Posibilitatea folosirii unui expert şi a unui interpret;
C. Totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a se apăra împotriva acuzaţiilor ce i se aduc , să conteste învinuirile , să dovedească nevinovăţia sa;
D. Dreptul părţilor, în tot cursul procesului să fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu;
E. Dreptul la interogarea martorilor şi dreptul la informare asupra naturii şi cauzei acuzaţiei.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. B+C+D+E
RASPUNS: B
91) Dreptul la libera circulaţie :
A. Asigură libertatea de mişcare a cetăţenilor şi persoanelor în mod nelimitat;
B. Asigură libera circulaţie a cetăţenilor pe teritoriul României de a-şi stabili reşedinţa sau domiciliul în orice localitate;
C. Garantează libera circulaţie a cetăţenilor în străinătate şi dreptul acestora de a intra în propria ţară;
D. Asigură oricărei persoane aflata legal pe teritoriul României dreptul de a circula liber;
E. Garantează că acest drept nu va putea fi limitat pentru motive politice sau ideologice , în afara celor stabilite de lege.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. B+C+E
d. A+B+C+D+E
RASPUNS: B
92) Dreptul la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private cuprinde:
A. Obligaţia autorităţilor publice de a respecta şi ocroti viaţa intimă, familială şi privată a persoanei;
B. Obligaţia autorităţilor publice de a lua toate măsurile posibile şi realizabile pentru a ocroti viaţa intimă, familială şi privată a persoanei;
C. Dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi este nelimitat;
D. Restrângerile aduse acestui drept trebuie sa fie proporţionale cu situaţia unei stări de necesitate;
E. Dreptul exclusiv al persoanei la propria imagine care intră în sfera vieţii intime , familiale şi private.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. B+C+D
e. B+C+D+E
RASPUNS: C
93) Identificaţi derogările constituţionale de la inviolabilitatea domiciliului , care pot fi făcute prin lege, pentru situaţiile menţionate mai jos:
A Înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
B Declararea stării de urgenţă;
C Prevenirea răspândirii unei epidemii;
D Apărarea securităţi naţionale sau a ordinii publice;
E Flagrantul delict.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
RASPUNS: C
94) Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept la viaţă ?
A. Dreptul la viaţă este cel dintâi şi cel mai firesc drept al omului;
B. Dreptul la inviolabilitatea vieţii, priveşte viaţa persoanei numai în sensul ei fizic;
C. Acest drept trebuie ocrotit prin lege;
D. Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod în mod arbitrar;
E. Este un drept cu care începe inventarul drepturilor omului în cele mai importante documente internaţionale în domeniu.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. B+C+D
e. B+C+E
RASPUNS: D
95) Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept la integritate fizică:
A. Face parte din categoria inviolabilităţilor şi este sinonim cu dreptul la integritate corporală a fiinţei umane;
B. Interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante;
C. Este sinonim cu dreptul individului la protecţia şi garantarea de către autorităţile publice a inviolabilităţii corporale;
D. Dreptul la integritate fizică protejează persoana împotriva violenţelor de orice fel;
E. Dreptul oricărei persoane la protecţia legii împotriva atingerilor arbitrare şi ilegale aduse corpului individului;
a. A+B+C
b. A+C+E
c. B+C+D
d. B+C+E
RASPUNS: A
96) Conţinutul conceptului de drept la integritate psihică cuprinde următoarele elemente componente:
A Face parte din categoria inviolabilităţilor;
B Reprezintă dreptul individului la protecţia şi garantarea de către autorităţile publice a inviolabilităţii psihice a acestuia;
C Este un drept ocrotit şi considerat de valoare constituţională;
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
RASPUNS: A
97) Dreptul de asociere are în conţinutul său:
A. Dreptul de asociere este un drept fundamental clasificat în categoria libertăţilor de opinie alături de libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare;
B. Asociaţiile stabilite de Constituţie sunt atât asociaţii de drept public cât şi asociaţii de drept privat limitativ enumerate;
C. Dreptul de asociere stabileşte anumite limite privind scopurile activitatea, membrii şi caracterul asociaţiei;
D. Dreptul de asociere poate constitui temei constituţional pentru asociaţiile cu scop politic, religios, cultural,lucrativ şi nelucrativ, etc;
E. Limitele constituţionale privind dreptul de asociere, fundamentat pe teoria neutralităţii serviciilor publice.
a. A+B+C+D
b. A+B+C+E
c. A+B+C+D+E
RASPUNS: B
98) Conceptul de libertate a conştiinţei implică în literatura de specialitate următoarele puncte de vedere:
A. Libertatea religioasă include şi libertatea conştiinţei;
B. Cultele sunt autonome faţă de stat;
C. Libertatea religioasă şi libertatea conştiinţei sunt două libertaţi distincte;
D. Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor lor convingeri, educaţia copiilor minori ;
E. Libertatea conştiinţei are o sfera largă cuprinzând în ea şi libertatea religioasă.
a. A+B+C
b. A+B+E
c. A+C+E
RASPUNS: C
99) Dreptul de petiţionare are în conţinutul său următoarele componente:
A. Mod de rezolvare a problemelor cetăţeneşti fiind încadrat în clasificările de drepturi în categoria drepturilor garanţii;
B. Petiţiile pot fi adresate autorităţilor publice de către cetăţeni atât în nume propriu cât şi în numele colectivelor din care fac parte ;
C. Corelativ dreptului cetăţeanului de a petiţiona, este stabilită obligaţia autorităţilor publice de a examina şi răspunde la petiţii în termenele şi condiţiile stabilite prin lege ;
D. Autorităţile publice au obligaţia de a soluţiona petiţiile anonime în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului;
E. Scutirea de taxă pentru exercitarea dreptului de petiţionare este o regulă constituţională care asigură acestui drept posibilitatea realizării sale depline.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+E
d. A+C+E
e. A+B+C+D+E
RASPUNS: D
100) Care dintre drepturile şi libertăţile fundamentale menţionate mai jos sunt consacrate numai de Constituţia României din anul 1991, revizuită în anul 2003:
A. Accesul la cultură;
B. Dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil;
C. Dreptul la mediu sănătos;
D. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European ;
E. Libertatea economică.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D
c. A+B+C
d. A+B
e. A
RASPUNS: A
101) Care dintre îndatoririle fundamentale, menţionate mai jos, sunt consacrate de Constituţia României:
A. Fidelitatea faţă de ţară;
B. Respectarea Constituţiei şi a legilor;
C. Apărarea ţării;
D. Contribuţii financiare;
E. Exercitarea drepturilor şi libertăţilor.
a. A+B+C+D
b. A+B+C+D+E
c. A+C+D+E
RASPUNS: B
102) Conceptul de libertate individuală cuprinde ,în esenţă, următoarele componente:
A. Conţinutul textului Constituţional priveşte libertatea fizică a persoanei;
B. Dreptul persoanei de a se putea comporta şi mişca liber;
C. Libertatea individuala este expresia constituţională a stării naturale umane , omul născându-se liber, societatea are obligaţia de a respecta şi proteja libertatea omului;
D. Dreptul persoanei de a nu fi ţinută în sclavie şi în alte forme de servitute;
E. Dreptul persoanei de a nu fi reţinută, arestată sau deţinută decât în cazurile şi sub formele axpres prevăzute de Constituţie şi legi.
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+C+D+E
d. A+B+D+E
RASPUNS: C
103) Conceptul de inviolabilitatea a domiciliului cuprinde în principal:
A. Respectarea personalităţii umane implică şi respectarea domiciliului său, care cuprinde două aspecte, respectiv inviolabilitatea domiciliului şi libera alegere,schimbare sau folosire a domiciliului;
B. Domiciliul unei persoane fizice aste acolo unde ea îşi are locuinţa sa statornică şi principlă;
C. Inviolabilitatea domiciliului exprimă juridic interdicţia pătrunderii sau rămânerii în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia;
D. Având în vedere implicaţiile juridice, morale, şi sociale ale percheziţiilor acestea, autoritatea competentă să dispună percheziţii este numai magistratul;
E. Pătrunderea în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fară învoirea acesteia se poate face în situaţiile justificate prin teoria stării de necesitate , inclusiv în cazul infracţiunilor flagrante ;
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+D+E
RASPUNS: B
104) Dreptul la învăţătură este un drept cu un conţinut complex dintre componentele căruia menţionăm:
A. Din punct de vedere juridic îmbină libertatea cu obligaţia;
B. Stabileşte formele organizatorice prin care se realizează acest drept la nivel costituţional
C. În afara obligaţiilor statului ce rezultă din reglementările ce stabilesc asigurarea dreptului la învăţătură, în mod distinct se garantează gratuitatea învăţământului de stat, în condiţiile legii, precum şi posibilitatea de a beneficia de burse sociale de studii acordate copiilor şi tinerilor care provin din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi;
D. Organizarea şi desfăşurarea învăţământului trebuie să se realizeze în limba oficială a statului;
E. O mare componenă a dreptului la educaţie şi învăţământ este învăţământul religios căruia statul îi asigura libertatea desfăşurării acestuia potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult.
a. A+B+C+D
b. A+B+C+E
c. A+B+C
d. A+B
e. A
RASPUNS: B
105) Accesul la cultură este un drept fundamental care are în conţinutul său următoarele componente:
A. Este un adevărat complement al dreptului la învăţătură şi împreună cu acesta parte integrantă a unui drept la educaţie , al posibiliăţii, neîgradite şi nediscriminatorii de acces la informaţia cu caracter educativ şi cultural;
B. Acest drept a fost configurat de secţiunea C a Actului final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki din anul 1975.
C. Acest drept este înscris în mod implicit în Tratatul privind instituirea unei Constituţii pentru Europa;
D. Noua reglementare constituţională garantează libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale , această libertate neputând fi îngrădită nici de autorităţile publice nici de alte persoane;
E. Este stabilită obligaţia statului de a asigura identitatea spirituală , sprijinirea culturii naţionale , stimularea artelor, dezvoltarea creativităţii contemporane, etc.
a. A+B+C+E
b. A+B+D+E
c. A+B+C
RASPUNS: B
106) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este un drept social-economic şi cultural care include, în conţinutul său normativ, în esenţă, următoarele :
A. Păstrarea calităţilor fizice şi mentale ale cetăţeanului care sa îi permită o reală şi eficientă participare la întreaga viaţă politică, economică, socială şi culturală;
B. Dreptul persoanei la scuritate socială;
C. Garantând dreptul la ocrotirea sănătăţii, sunt stabilite obligaţii corelative în sarcina statului pentru a lua măsuri în vederea asigurării igienei şi sănătăţii publice;
D. Stabileşte dreptul persoanei de a se bucura de cea mai bună sănătate fizică şi mental;
E. Este consfinţită obligaţia legislativului de a reglementa principalele domenii dintre care enumerăm: asistenta medicală şi sistemul de asigurări sociale pentru boală, accidente , maternitate şi recuperare , controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, etc.
a. A+B+C
b. A+C+E
c. A+B+D
d. A+D
RASPUNS: B
107) Dreptul la mediu sănătos are în conţinutul normativ al acestuia, în principal, următoarele elemente componente:
A. Dreptul la mediu sănătos face parte din categoria drepturilor naturale;
B. Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic , precizându-se astfel că titularii acestui drept nu sunt numai cetăţenii români, ci orice subiecte individuale de drept;
C. Acest drept îmbracă în mod necesar forma constrâgătoare a unor obligaţii însoţite de sancţiuni în caz de nerespectare ;
D. Pentru realizarea dreptului la mediu sănătos statul trebuie să asigure şi să creeze cadrul legislativ necesar pentru exercitarea deplină a dreptului;
E. Protecţia şi ameliorarea mediului înconjurător reprezintă o veritabilă obligaţie de nivel constituţional pentru toate persoanele fizice şi juridice.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+D+E
RASPUNS: C
108) Dreptul la muncă şi la protecţie socială a muncii este un drept de tradiţie în sistemul constituţional românesc şi are referitor la dreptul la muncă următoarele elemente de conţinut:
A. Dreptul la muncă este un drept cu conţinut complex . Mai multe constituţii consacră dreptul la muncă şi obligaţia de a munci, care evocă obligaţia vitală a munci pentru orice societate organizată statal;
B. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei precum şi libertatea alegerii locului de munca fac parte explicit din sfera conceptului de drept la muncă;
C. Dreptul la muncă consacrat de Constituţia României este denumit în literatura de specialitate dreptul la libertatea muncii;
D. Expressis verbis este stabilită durata normală a zilei de lucru , care este în medie de 8 ore , iar ca o consacrarea a principiului egalitatii în drepturi a femeilor cu bărbaţii în domeniul muncii este consfinţită egalitatea salarizării femeilor şi bărbaţilor pentru munăa egală;
E. Sfera dreptului la muncă, cuprinde garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă, cât şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective de muncă.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+D+E
RASPUNS: D
109) Dreptul la măsuri de protecţie socială a muncii salariaţilor este un domeniu complex şi include aspecte formulate în mod expres de textul constituţional, urmând a face obiectul legilor din acest domeniu . Identificaţi aspectele prezentate mai jos care consideraţi că sunt componente ale dreptului la protecţie socială:
A. Securitatea şi igiena muncii salariaţilor precum şi formarea profesională;
B. Interzicerea muncii forţate;
C. Regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor precum şi instituirea unui salariu minim brut pe tară;
D. Dreptul la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic al salariaţilor;
E. Repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+E
RASPUNS: C
110) Dreptul la grevă , prin natura sa este atât un drept social-economic cât şi un drept social-politic care include în conţinutul său constituţional următoarele elemente componente:
A. Greva în sens larg este definită ca acea activitate care presupune încetarea colectivă şi voluntară a muncii de către salariaţii unei întreprinderi , compartiment, sector de muncă, încetare prin care se urmăreşte obţinerea prin constrângere a modificării condiţiilor de muncă şi de viaţă;
B. Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale , economice şi sociale;
C. Dreptul la grevă se află într-o strânsă corelaţie cu alte drepturi şi libertăţi dintre care pot fi enumerate: libertatea întrunirilor, libertatea negocierilor colective , dreptul de asociere în sindicate;
D. Condiţiile şi limtele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate urmează a fi stabilite de puterea legislativă prin lege;
E. Beneficiază de regimul juridic al grevelor, diverse manifestări organizate de persoane care nu au calitatea de salariaţi dacă aceste manifestări se autointitulează greviste.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+D
RASPUNS: D
111) DreptuI de proprietate este un drept fundamental de veche tradiţie în sistemul constitutional românesc . Acesta include în conţinutul său constituţional actual următoarele elemente componente:
A. Garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului, cu stabilirea obligaţiei pentru puterea legislativă de a reglementa prin lege conţinutul şi limitele acestor drepturi;
B. Sintetizarea de către constituant a conţinutului normativ al art. 44 intitulat protecţia proprietăţii private;
C. Instituirea de garanţii ale dreptului de proprietate şi ale dreptului de proprietate privată prin reglementari de rang constituţional privind exproprierea, naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri precum si folosirea subsolului unei proprietăţi imobiliare de către autorităţile publice;
D. Interzicerea confiscării averii dobândite licit, precum şi posibilitatea confiscării, în condiţiile legii, a bunurilor destinate , folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii;
E. Conţinutul complex al dreptului de proprietate , subsumează un aspect dual al acestuia: de drept şi deobligaţie, atunci când se referă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi precum şi respectarea celorlalte sarcini, care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
a. A+C+D+E
b. A+C+D
c. A+C
RASPUNS: A
112) Libertatea economică are în conţinutul său următoarele elemente componente: :
a. Libertatea economică a fost nominalizată în cadrul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ca urmare a revizuirii constituţionale din anul 2003;
b. Garantarea, în condiţiile legii, a liberului acces al persoanei la o activitateeconomică,libera iniţiativă şi exercitarea acestora;
c. Libertatea economică mai este cunoscută în literatura de specialitate ca dreptul persoanei la liberă iniţiativă.
RASPUNS: B
113) Conţinutul normativ al dreptului la un nivel de trai decent a fost completat prin revizuirea constituţională a din anul 2003 . Subsumate elementele de conţinut sunt următoarele:
A. Suntem în prezenţa unui drept cu conţinut complex prin care statul este obligat să ia masuri de dezvoltare economica si de protecţie sociala de natura sa asigure cetăţenilor un nivel de trai decent;
B. Prin conţinutul său , dreptul la un nivel de trai decent include dreptul cetăţeanului la condiţii rezonabile de viata care sa-i asigure lui si familiei un trai civilizat, decent;
C. Dreptul la asigurări sociale , publice sau private , prevăzute de lege printre care sunt nominalizate : dreptul la pensie , la concedii de maternitate , plătite , la asistentă medicală în unitati sanitare de stat , la ajutor de şomaj;
D. Complexitatea dreptului la un nivel de trai decent , dificultăţile pe care statul le întâmpină , fac ca efortul acestuia să nu fie suficient , ceea ce implica rolul cooperării internaţionale precum si colaborarea dintre autorităţile statale si alte organizaţii neguvernamentale;
E. Instituţionalizarea dreptului la asistenta socială , în condiţiile legii , ca o dimensiune modernă a măsurilor necesare pentru asigurarea unui trai decent:
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D
c. A+C+E
RASPUNS: C
114) 116. Reglementările constitutioanle privind familia sunt subsumate în literatura de specialitate dreptului la căsătorie . Acest drept fundamental are următorul conţinut:
A. Dintre marile reguli care conturează conţinutul acestui drept putem enumera : familia trebuie sa se întemeieze pe casatorie liber consimţita, pe egalitatea soţilor si pe dreptul si obligaţia părinţilor de a asigura creşterea educaţia si instruirea copiilor indiferent daca aceştia sunt din casatorie sau din afara acesteia;
B. Familia este elementul natural si fundamental al societaţii;
C. Casatoria este supusa sub aspect juridic unor reguli privind încheierea , desfacerea si declararea nulităţii , reguli care urmează a fi stabilite prin lege de către puterea legislativa;
D. Regulile care fac parte din conţinutul acestui drept constitutionalizeaza ramura dreptului familiei;
E. Textul constituţional stabileşte regula obligatorie privind succesiunea celebrării casatoriei religioase după celebrarea casatorieie civile .
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+C+D+E
RASPUNS: C
115) Reglementările constituţionale privind protecţia copiilor şi a tinerilor sunt subsumate în literatura de specialitate unui drept fundamental care poate fi intitulat dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie si asistenţă . Acest drept fundamental are următorul conţinut:
A. Copii si tinerii sunt doua categorii sociale uşor de identificat folosind criteriul vârstei. Pentru realizarea drepturilor care le sunt proprii aceştia se bucura de un regim special de protecţie si de asistenta;
B. Ţinând seama de dinamica si de lărgirea sferei formelor de protecţie sociala a copiilor si tinerilor , constituantul a nominalizat obligaţia statului de a acorda alocaţii pentru copii si ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap iar alte forme vor fi stabilite de puterea legislativa prin lege;
C. În literatura de specialitate se consideră că textul art.49 dă contur unui drept sinteză care valorifica realitatea in sensul căreia copii şi tinerii constituie marele potenţial uman , de azi dar mai ales de mâine al societăţii că ei sunt comunitatea şi viitorul, perspectiva umana;
D. Pentru a asigura copiilor si tinerilor condiţiile dezvoltării neîngrădite a personalităţii si demnitatii acestora sunt interzise exploatarea minorilor , folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii , moralităţii sau care le-ar pune in pericol viata ori dezvoltarea normala , precum si angajarea ca salariati sub vârsta de 15 ani;
E. Constituantul a stabilit in sarcina autoritatilor publice obligaţia de a contribui la asigurarea condiţiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica , sociala, economica , culturala si sportiva a tarii.
a. A+C+D+E
b. A+B+D+E
c. A+E
RASPUNS: B
116) Textul constituţional privind protecţia persoanelor cu handicap a fost modificat şi completat prin revizuirea constituţională din anul 2003 . Sintetizând conţinutul acestei reglementari în literatura de specalitate este circumscris dreptului persoanelor cu handicap la protecţie specială. Acest drept fundamental cuprinde următoarele elemente de conţinut:
A. Statul recunoaşte şi respecta dreptul persoanelor cu handicap la protecţie speciala;
B. Acest drept face aprte din categoria drepturilor social-economice si culturale;
C. Protecţia speciala a acestei categorii de persiane este o consecinţa a aplicării principiului egalitarii in drepturi a cetăţenilor .In temeiul acestui principiu statul are obligaţia de a realiza o politica naţionala de egalitate a şanselor , de prevenire si de tratament al handicapului, in vederea participării efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si îndatoririle ce revin părinţilor si tutorilor;
D. Protecţia persoanelor cu handicap prin reglementare constituţionala da un conţinut clar egalitatii in drepturi sub forma discriminării pozitive , permiţând persoanelor cu handicap de a participa la întreaga viata a societarii;
E. Masurile speciale de protecţie de care se bucura persoanele cu handicap le asigura acestora egalitatea de şanse pentru integrarea sociala si profesionala precum si participarea la viata comunitarii.
a. A+B+C
b. A+C+E
c. C+D+E
RASPUNS: B
117) Dreptul la informaţie a fost receptat de Constituţia României din documentele internaţionale de baza din domeniul drepturilor omului . Conţinutul complex poate fi sintetizat pe următoarele componente:
A. Supleţea reglementarii constituţionale garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public;
B. Dreptul la informaţie face parte din categoria drepturilor si libertăţilor social-politice. Dreptul la informaţie implica posibilitatea de a putea primi informaţii privind viata socială , politică, economică , ştiinţifică, juridică şi culturală pe plan intern si intrenational;
C. Pentru realizarea dreptului la informaţie sunt stabilite in mod expres doua obligaţii: in sarcina autoritatilor publice , care potrivit competentelor ce le revin sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetăţenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal , respectiv in sarcina mijloacelor de informare in masa , publice sau private care sunt obligate sa asigure informarea
corecta a opiniei publice ;
D. Dreptul la informaţie nu poate fi absolut in consecinţa acest drept nu trebuie sa prejudicieze masurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţionala;
E. Garantând autonomia serviciilor publice de radio si televiziune , acestea trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice mai importante exercitarea dreptului la antena . Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra lor se reglementează prin lege organica.
a. A+B+C
b. A+C+D+E
c. A+C+D
RASPUNS: B
118) Libertatea întrunirilor este clasificata in literatura de specialitate in categoria drepturilor si libertăţilor social-politice. Această libertate sintetizează in conţinutul sau constituţional următoarele :
A. Regulile constituţionale privind libertatea întrunirilor sunt aplicate oricărui fel de întâlnire;
B. Mitingurile , demonstraţiile si procesiunile sunt subsumate conceptului de libertate a întrunirilor;
C. Libertatea întrunirilor presupune caracterul paşnic al organizării si desfasurarii acestora precum si interzicerea la întruniri a oricărui fel de arme;
D. Orice întrunire presupune o grupare organizata , cu un caracter temporar , care are ca scop schimbul de idei , opinii , concepţii , etc;
E. Exercitarea acestui drept este supusa exigentelor art. 53 din Constituţie.
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B
RASPUNS: B
119) Dreptul persoanei vătămate de către o autoritate publică, drept de tradiţie in categoria drepturilor garanţii prin revizuirea constituţionala din anul 2003 i s-au adus următoarele modificări si completări de conţinut :
A. Persoana vătămata intr-un drept al sau ori printr-un interes legitim , de o autoritate publica , printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea in termenul legal a unei cereri , este indreptatita sa obtina recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim , anularea actului si repararea pagubei;
B. Condiţiile si limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organica;
C. Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilita in condiţiile legii si nu înlătura răspunderea magistraţilor care si-au exercitat funcţia cu rea credinţa sau grava neglijenta.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C
c. A+C
RASPUNS: B
120) Textul constituţional privind apărarea patriei face parte din cadrul îndatoririlor fundamentale şi este circumscris îndatoririi de apărare a ţării căruia prin revizuirea constituţionala din anul 2003 i s-au adus următoarele modificări şi completări de conţinut:
A. Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apăre România;
B. Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică;
C. Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi pana la varsta de 35 de ani , cu excepţia voluntarilor , în condiţiile legii organice.
a. A+B
b. A+C
c. B+C
RASPUNS: C