Drept_1_DCONS_1 

DREPT Drept constitutional 1 


ALEGEȚI RASPUNSUL CORECT

 1) Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept ? 
A.Ansamblul regulilor de conduită, instituite sau sancționate de stat;
B.Reguli care exprimă voința poporului ridicată la rang de lege ; 
C.Reguli privind bunele moravuri , morala publică , buna credințăși obiceiul 
pământului(cutuma);
D.Reguli a căror aplicare este realizată de bunăvoie ; 
E.Reguli a căror aplicare este realizată în ultimă instanță, prin forța coercitivă a statului. 
1 A+B+C+D+E 
2 A+B+D+E 
3 B+C+D+E 
4 A+C+D+E 
Raspuns: 2

2) Sub ce denumire s-a predat și se predă in România și în lume disciplina Drept constituțional? 
A.Drept fundamental;
B.Drept constituțional și instituții politice ; 
C.Drept public; 
D.Drept constituțional și administrativ; 
E. Drept de stat 
1 A+C
2 A+C+D+E 
3 B+C+D+E 
Raspuns: 3

3) Care au fost primii profesori de drept constituțional din Europa și din România? 
A Giuseppe Campagnoni di Luzo; 
B.Paul Negulescu; 
C.Pellegrino Rossi; 
D.N. Prisca; 
E.Constantin Stere. 
1 B+C+D+E 
2 A+C+E 
3 A+B+E 
Raspuns: 2

4) Care sunt conceptele fundamentale cu care operează uzual știința dreptului constituțional? 
A.Societate; 
B.Stat; 
C.Drept; 
D.Politică; 
E.Morală. 
1 A+B+D 
2 B+C+D+E 
3 A+B+C+D+E 
Raspuns: 3

5) Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept constituțional? 
A.Este ramură a dreptului unitar român; 
B.Consacră forma statului, organizarea, funcționarea și raporturile dintre puterile publice; 
C.Proclamă drepturile și libertățile fundamentale; 
D.Este formată din normele juridice care reglementează relațiile sociale fundamentale ce apar  în procesul instaurării, menținerii și exercitării statale a puterii; 
E.Stabilește unele instituții politice sau alte structuri constituțonale 
1 B+C+D+E 
2 A+D 
3 A+C 
Raspuns: 1

6) Ce cuprinde în structura sa raportul juridic de drept constituțional? 
A.Dispoziție; 
B.Subiect; 
C.Conținut;
D.Sancțiune; 
E Obiect. 
1 B+E 
2 A+B+C+D 
3 B+D+E 
Raspuns: 1

7) Care sunt categoriile de relații sociale care formează obiectul de reglementare al dreptului constituțional? 
A.Relații sociale care contribuie la delimitarea ramurilor de drept ; 
B.Relații specifice de drept constituțional; 
C.Relații specifice altor ramuri de drept;
D.Relații cu dublă natură juridică; 
E.Relații sociale reglementate de drept. 
1 B+C+D+E 
2 A+C+D+E 
3 B+D 
Raspuns: 3

8) Care sunt categoriile de norme de drept constituțional? 
A.Norme direct aplicabile sau cu aplicație nemijlocită; 
B.Normele principii ;
C.Normele care stabilesc direcții economice ;
D.Norme indirect aplicabile sau cu aplicație mijlocită; 
E. Normele referitoare la  organizarea unei autorități. 
1 A+D 
2 B+C+D 
3 A+C+D+E 
Raspuns: 1

 9) Conceptul de instituții politice se referă la : 
A.Crearea unui condominiu intre dreptul constituțional si politică; 
B.Rezultanta jocului forțelor politice intr-un anumit cadru instituțional si politic; 
C.Instituțiile relative la puterea politică; 
D.Determinările istorice , ideologice , economice , și politice intr-un anumit stat;
E.Instituțiile care fac parte din societatea civilăși care au legătură cu exercitarea puterii statale. 
1 C+E 
2 A+B+C+D+E 
3 B+D+E 
Raspuns: 1

10) Care dintre următoarele entități sunt subiecte ale raporturilor de drept constituțional? 
A.Poporul; 
B.Străinii și apatrizii; 
C.Statul; 
D.Refugiații; 
E.Autoritățile publice. 
1 A+D+E 
2 B+C+D+E 
3 A+B+C+E 
Raspuns: 3

11) Identificați elementele componente ce pot face parte din conținutul conceptului de Constituție: 
A.Este legea fundamentală a statului;
B.Constituția cuprinde norme juridice referitoare la caracteristicile statului și la putere statală; 
C.Constituția subsumează norme juridice investite cu forță juridică supremă; 
D.Constituția reglementează acele relații sociale fundamentate care sunt esențiale pentru  instaurarea, menținerea și exercitarea puterii statale; 
E.Constituția reglementează relațiile sociale fundamentale din toate domeniile vieții economice, sociale , culturale , politice și juridice. 
1 A+C+D 
2 B+C+D+E 
3 A+E 
Raspuns: 1

12) Precizați care sunt modurile de dobândire a cetățeniei române în etapa anterioară Codului Civil din anul 1865: 
A.Prin naturalizare; 
B.Prin cutumă; 
C.Prin împământenire;  
D.Prin naștere; 
E.Prin indigenat. 
1 A+C+E 
2 B+D+E 
3 A+B+C+D+E 
Raspuns: 3

 13) Identificați modurile de dobândire a cetățeniei române sub regimul juridic al Codului Civil din anul 1865: 
A.Prin naștere și creștere în tară; 
B.Prin naturalizare adresând o suplică domnului;  
C.Prin recunoașterea calității de creștin a străinilor; 
D.Prin căsătorie; 
E.Prin redobândirea calității de cetățean român.  
1 B+C+E 
2 A+C+D 
3 A+B+D+E 
Raspuns: 3

14) Care erau modurile de dobândire a cetățeniei române sub regimul juridic al Constituției Române din anul 1923? 
A.Prin naștere; 
B.Prin marea împământenire; 
C.Prin căsătorie; 
D.Prin efectul legii; 
E.Prin naturalizare. 
1 A+B+C+D 
2 A+D+E 
3 A+E 
Raspuns: 2

15) Constituția României este: 
1 Legea supremă a statului; 
2 Legea fundamentală a statului; 
3 Legea legilor. 
Raspuns: 2

16) Care din următoarele principii reprezintăprincipii generale aplicabile cetățeniei române sub regimul juridic al Constituției României în vigoare ? 
A.Cetățenia este în exclusivitate o chestiune de stat; 
B.Funcțiile și demnitățile publice , civile sau militare , pot fi ocupate,  în condițiile legii, de persoanele care au numai cetățenia românăși domiciliul în tară; 
C.Cetățenia româna nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere. 
D.Numai cetățenii români sunt titularii tuturor drepturilor prevăzute deConstituție și legi; 
E.Căsătoria nu produce nici un efect juridic asupra cetățeniei soților. 
1 B+D+E 
2 A+C+D+E 
3 A+C 
Raspuns: 2

17) Identificați modurile de dobândire a cetățeniei sub regimul juridic al Legii nr. 21/1990 cu modificările și completările ulterioare: 
A.Dobîndirea cetățeniei române se poate realiza în  conformitate cu două mari principii: ius sanguinis și ius soli; 
B.Prin adopție sau înfiere; 
C.Prin repatriere; 
D.La cerere; 
E.Prin căsătorie. 
1 A+C+D+E 
2 B+C+E 
3 B+C+D 
Raspuns: 3

18) Care dintre enunțurile menținate mai jos reprezintămoduri de pierdere a cetățeniei române. 
A.Retragerea cetățeniei române; 
B.Aprobarea renunțării la cetățenia română; 
C.Naturalizarea dobândită în ‚țară străină; 
D Dobândirea cetățeniei unui stat străin; 
E. Anularea, declararea nulității, sau desfacerea adopției unui minor  de către cetățeni români.   
1 C+D+E 
2 A+B+E 
3 A+B+D+E 
Raspuns: 2

19) Care dintre documentele  internaționale din domeniul drepturilor omului menționate mai jos conțin dispoziții privind cetățenia? 
A Declarația universală a drepturilor omului; 
B.Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; 
C.Convenția privind naționalitatea femeii măritate ; 
D.Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie ; 
E.Carta socială europeană; 
F.Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. 
1 A+C+D 
2 B+D+E 
3 A+E+F 
4 B+C+E 
5 A+E 
Raspuns: 1

20) Regulile privind cetățenia fiecărui stat parte la Convenția Europeană asupra cetățeniei trebuie săse bazeze pe următoarele principii: 
A.Fiecare persoană are dreptul la o cetățenie; 
B.Cetățenia europeană exprimă apartenența unei persoane la Uniunea Europeană;
C.Cetățenii europeni sunt egali în fața legii europene; 
D.Apatridia trebuie evitată; 
E.Nimeni nu poate fi,în mod arbitrar,privat de cetățenia sa. 
1 A+C+E 
2 B+D 
3 A+D+E 
Raspuns: 3

21) Fiecare stat parte la Convenția Europeană asupra cetățeniei trebuie să prevadă în dreptul său intern dobândirea de plin drept a cetățeniei sale de către următoarele categorii de persoane: 
A.Persoanele care domiciliază în mod legal și obișnuit pe teritoriul statului; 
B Copiii, în cazul în care unul dintre părinți are în momentul nașterii acestor copii cetățenia acestui stat parte, sub rezerva excepțiilor care pot fi prevăzute în dreptul intern pentru copiii născuți în străinătate; 
C.Copiii născuți pe teritoriul statului parte, care nu dobîndesc la naștere o altă cetățenie; 
D.Apatrizii și refugiații recunoscuți care domiciliază în mod legal și obișnuit pe teritoriul statului parte; 
E.Nou-născuții găsiți pe teritoriul statului parte, care altfel ar fi apatrizi; 
1 B+D+E 
2 B+C+E 
3 A+B+D+E 
Raspuns: 2

22) Fiecare stat parte la Convenția Europeană asupra cetățeniei trebuie să faciliteze în dreptul său intern dobândirea cetățeniei sale de către următoarele categorii de persoane: 
A.Soții cetățenilor săi; 
B.Persoanele născute pe teritoriul său și care domiciliază acolo în mod  legal și obișnuit; 
C.Copiii care au rămas apatrizi,prin cerere adresată, conform modalităților prevăzute de dreptul intern al statului parte, autorității competente de către copilul respectiv sau în    numele său; 
D.Persoanele care domiciliază pe teritoriul său în mod legal și obișnuit,într-o perioadă care începe înaintea vârstei de 18 ani, perioadă ce trebuie determinată de dreptul intern al statului parte în cauză; 
E.apatrizii și refugiații recunoscuți care domiciliază pe teritoriul său; 
1 B+C+E
 2 A+C+E 
.3 A+B+D+E 
Raspuns: 3

23) Un stat parte la Covenția Europeană asupra cetățeniei nu poate să prevadă în dreptul său intern pierderea cetățeniei sale de plin drept sau la inițiativa sa,cu excepția următoarelor cazuri: 
A.Pierdrea cetățeniei de către copiii ai căror părinți pierd cetățenia statului parte; 
B.Dobândirea voluntară a unei alte cetățenii; 
C.Comportament care aduce un prejudiciu grav intereselor esențiale ale statului parte;
D.Absenta oricărei legături efective intre statul parte și un cetățean care domiciliază în mod 
obișnuit în străinătate; 
E.Angajarea voluntară în forțe militare străine. 
1 B+C+D+E 
2 A+D+E 
3 A+B+C 
Raspuns: 1

24) Identificati documentele cu valoare de simbol în istoria drepturilor omului: 
A.Magna Carta din anul 1215; 
B.Bill-ul drepturilor din anul 1688; 
C.Declarația de independență a S.U.A. din anul 1776; 
D.Declarația franceză a drepturilor omului și cetățeanului din anul 1789; 
E.Declarația universală a drepturilor omului din anul 1948. 
1 A+B+D+E 
2 A+C+D+E 
3 B+C+D 
Raspuns: 2

25) Precizați elementele componente ale definiției drepturilor omului formulată de Rene Cassin , profesor francez, care a participat la elaborarea Declarației universale a drepturilor omului: 
A.Drepturile omului reprezintă o știință; 
B.Drepturile omului sunt daruri esențiale ale naturii, de care nimeni nu se poate atinge în nici un fel; 
C Știința drepturilor omului formează o ramură distinctă care are ca obiect de studiu    raporturile dintre oameni in funcție de demnitatea umană pentru a determina drepturile și facultățile al căror ansamblu este necesar dezvoltării personalității fiecărei ființe umane; 
D.Drepturile omului sunt libertăți necesare,cele mai necesare dintre toate. 
E.Cercetarea drepturilor omului trebuie să se facă intr-o concepție axiologică ale cărei valori     fundamentale sunt: demnitatea  umanăși dezvoltarea personalității ființei umane. 
1 A+B+D+E 
2 B+C 
3 A+C+E 
Raspuns: 3

26) Care dintre autorii menționați mai jos definesc drepturile omului fie ca "prerogative abstracte recunoscute naturii umane" fie ca "minimum de prerogative necesare naturii umane"? 
A.Ioan Muram;
B.Nicolae Pavel;
C.Georges Burdeau;
D.Yves Madiot; 
E.Jean Rivero. 
1 C+E 
2 A+B+C+D 
3 B+D+E 
Raspuns: 1

27) Termenul "naționalitate" este folosit in sensul de "cetățenie" in următoarele Constituții ale României: 
1 Constituția României din anul 1923; 
2 Constituția României din anul 1938; 
3 Constituțiile României din anii 1948 ,1952 , 1965,1991. 
Raspuns: 2

28) Termenul "naționalitate" este folosit in sensul de "apartenență la o minoritate națională" in următoarele Constituții ale României: 
1 Constituția României din anul 1866; 
2 Constituția României din anul 1923; 
3 Constituția României din anul 1938; 
4 Constituțiile României din anii 1948 și 1965; 
5 Constituțiile României din anii 1952 și 1991 
Raspuns: 4

29) Care dintre autorii menționați mai jos definesc dreptul constituțional ca fiind "acea ramura a dreptului unitar românesc formată din normele juridice care reglementează relațiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurării, menținerii si exercitării statale a puterii"? 
A.Nicolae Pavel; 
B.Ioan Muraru; 
C.Ion Deleanu. 
1 A+B 
2 B+C 
3 A+C 
Raspuns: 2

30) Definirea Constituției în sens material se face : 
A.În funcție de conținutul ei;
B.În funcție de ansamblul de reguli cele mai importante ale statului; 
C.In funcție de ansamblul regulilor de drept și a unui număr de uzanțe; 
D.In funcție de dispozițiile cu caracter constituțional, indiferent in ce act normativ sunt ele cuprinse; 
E. In funcție de conținutul și valoarea relațiilor sociale reglementate. 
1 A+B+D+E 
2 A+D 
3 B+C+E 
Raspuns: 2

31) Definirea Constituției in sensul formal sau organic presupune: 
A.Exteriorizarea ansamblului de reguli care se desprind din întreaga organizare a statului; 
B.O anumită modalitate de consacrare a normelor de drept constituțional, edictate de o anumită autoritate statală în conformitate cu o procedură specială; 
C.Actul juridic normativ suprem, cuprinzând normele care, au ca obiect de reglementare instituționalizarea și exercitarea puterii prin norme adoptate în cadrul unei proceduri specifice; 
D.Toate acele dispoziții care sunt cuprinse în corpul Constituției indiferent dacă ele reglementează relații sociale fundamentale sau relații de mai mică importanță; 
E. Elementele de conținut ce trebuie cuprinse intr-o Constituție. 
1 A+B+C+E 
2 B+E 
3 A+D 
Raspuns: 3

32) Care dintre autorii , menționați mai jos , definește dreptul constituțional ca fiind "totalitatea regulilor si principiilor după care se organizează si funcționează un stat"? 
1 Constantin Dissescu; 
2 Nicolae Pavel; 
3 G. Alexianu. 
Raspuns: 3

33) Studierea valorilor în domeniul dreptului și în domeniul drepturilor omului și cetățeanului poate fi realizată prin parcurgerea următoarelor etape fundamentale de geneză: 
A.Cunoașterea realității sociale și configurarea cerințelor sau nevoilor sociale esențiale determinate de obiectivele și scopurile societății 
B.Cunoașterea realității sociale și configurarea cerințelor sau nevoilor sociale esențiale are un caracter obiectiv; 
C.Recunoașterea cerințelor sau nevoilor sociale esențiale ca valori și valorizarea valorilor sociale în vederea creării unei table de valori sau a unei ierarhii a acestora; 
D.Recunoaștera cerințelor sau nevoilor sociale esențiale ca valori și valorizarea valorilor sociale are un character subiectiv; 
E.Realizarea valorii prin pozitivarea acesteia, etapă prin care o valoare socială devine valoare juridică. 
1 A+B+D 
2 B+C+D 
3 A+C 
4 A+C+E 
Raspuns: 4

34) Care sunt categoriile de persoane care se pot găsi în spațiul de suveranitate al unui stat: 
A.Cetățenii; 
B.Străinii; 
C.Minoritățile naționale; 
D.Apatrizii; 
E.Refugiații. 
1 A+B+C 
2 A+D+E 
3 A+B+D+E 
Raspuns: 3

35) Care dintre elementele componente enumerate mai jos considerați că fac parte din conceptul de drepturi ale omului în abordare axiologic-epistemologică: 
A.Acele drepturi inerente ființei umane , căreia îi sunt consacrate si recunoscute drepturile sale naturale in raporturile cu statul, cu ceilalți indivizi si in raporturile cu colectivitatea din care face parte; 
B. Drepturile omului sunt daruri esențiale ale naturii, de care nimeni nu se poate atinge în nici un fel; 
C.Drepturile omului sunt indivizibile , universale si esențiale pentru demnitatea omului si libera dezvoltare a personalității umane; 
D.Drepturile omului sunt libertăți necesare,cele mai necesare dintre toate. 
E.Drepturile omului subsumează doua determinări de relativitate :prima determinare de relativitate se refera la abordarea diacronica a drepturilor omului, iar a doua determinare de relativitate se refera la abordarea contextului economic, social, politic si cultural al unei unei societăți organizate statal. 
1 A+C+E 
2 B+D+E 
3 A+C+D+E 
Raspuns: 1

36) Care dintre următoarele componente fac parte din "conceptul de drepturi fundamentale" în abordare axiologic-epistemologică: 
A.Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective; 
B.Intr-o abordare axiologica a drepturilor fundamentale , acestea sunt drepturi esențiale pentru demnitatea omului, pentru libertatea si dezvoltarea personalității , pentru conservarea drepturilor omului, care dau expresie unor valori supreme; 
C.Drepturile fundamentale nu sunt diferite prin natura juridică a acestora de celelalte drepturi recunoscute cetățenilor. 
D.Drepturile si libertățile cetățenilor fiind proclamate valori supreme sunt înscrise si garantate  prin legi fundamentale; 
E.Drepturile fundamentale subsumează doua determinări de relativitate : prima determinare de relativitate se refera la abordarea diacronica a drepturilor omului, iar a doua determinare de relativitate se refera la abordarea contextului economica social, politica si culturala al unei  societatea organizata statal. 
1 A+B+C+D 
2 B+C+D 
3 A+B+D+E 
Raspuns: 3

37) Care este primul document cu valoare de simbol in istoria drepturilor omului care proclamă"viața ca un drept inalienabil al omului" ? 
1 Magna Carta din anul 1215 
2 Declarația de independență a S.U.A. din anul 1776; 
3 Declarația franceză a drepturilor omului și cetățeanului din anul 1789. 
Raspuns: 2

38) Inviolabilitățile cuprind acele drepturi și libertăți care prin conținutul lor garantează: 
A.Viata, siguranța fizicăși psihică a persoanei; 
B.Ocrotirea vieții intime , familiale și private; 
C.Posibilitatea protecției acestor drepturi și acestor libertăți. 
D.Posibilitatea de mișcare liberă a persoanei; 
E.Siguranța domiciliului persoanei fizice. 
1 A+D+E 
2 B+C+E 
3 A+B+D+E 
Raspuns: 3

39) Care dintre enunțurile menționate mai jos considerați că reprezintă consecințe juridice ale supremației constituției: 
A.Consecințe juridice privind adoptarea, modificarea, abrogarea și suspendarea Constituției; 
B. Îndatorirea fundamentală de a respecta Constituția și supremația acesteia; 
C.Deosebirile dintre Constituție și legi; 
D.Conformitatea întregului drept cu Constituția; 
E. Controlul general al aplicării Constituției. 
1 B+D+E 
2 A+B+D+E 
3 A+C+D 
Raspuns: 3

40) Care dintre enunțurile menționate mai jos considerați ca reprezintă garanții juridice ale supremației constituției: 
A.Controlul general al aplicării Constituției; 
B. Îndatorirea fundamentală de a respecta Constituția și supremația acesteia; 
C.Deosebirile dintre Constituție și legi; 
D.Conformitatea întregului drept cu Constituția; 
E. Controlul constituționalității legilor. 
1 A+B+E 
2 A+E 
3 B+C+D+E 
Raspuns: 1

41) Teorii privind natura juridică a drepturilor fundamentale: 
A.Teoria drepturilor naturale; 
B.Teoria statutului juridic al persoanei; 
C.Teoria drepturilor reflexe; 
D.Teoria drepturilor garanții. 
E. Teoria drepturilor subiective. 
1 A+C+E 
2 B+D+E 
3 A+C 
Raspuns: 3

42) Care dintre principiile enumerate mai jos considerați că fac parte din categoria principiilor constituționale aplicabile drepturilor libertăților si îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor români: 
A. Universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale; 
B.Nediscriminarea în exercitarea și folosința drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale; 
C.Accesul liber la justiție; 
D.Funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia românăși domiciliul în țară; 
E.Restrângerea proporționalaăși subsidiară a exercitării drepturilor și libertăților    fundamentale. 
1 A+B+C+D+E 
2 A+C 
3 B+E 
Raspuns: 2

43) Care dintre următoarele autonomii sunt consacrate de Constituția României din anul 1991 revizuită în anul 2003? 
A.Autonomia cultelor; 
B.Autonomia regională; 
C.Autonomia serviciilor publice de radio si televiziune; 
D.Autonomia locală; 
E.Autonomia teritorială
1 A+C+D 
2 B+D+E 
3 A+E 
Raspuns: 1

44) Care dintre următoarele categorii conceptuale sunt consfințite in Constituția României din anul 1991 revizuită în anul 2003? 
A.Bunele moravuri; 
B.Onoarea;
C. Buna credință; 
D.Demnitatea; 
E.Obiceiul. 
1 A+C+E 
2 B+C 
3 A+B+C+D+E 
Raspuns: 3

45) Care dintre domeniile menționate mai jos fac parte din categoria domeniilor pentru care în Constituție se prevede expressis verbis adoptarea de legi organice în afara celor prevăzute în conținutul art73 alin (3): 
A.Frontierele țării; 
B.Contenciosul administrativ; 
C.Stema și sigiliul statului; 
D.Regimul general al cultelor; 
E.Organizarea serviciilor publice de radio și televiziune. 
1 A+B+D+E 
2 B+C+D+E 
3 A+C+E 
Raspuns: 3

46) Argumente contra controlului judecătoresc al constituționalității legilor: 
A.Se bazează pe teoria separației puterilor în stat, dar pe o interpretare rigidă a acesteia;
B.Exista interese pentru care statul trebuie să fie singur judecător și este delicat a remite aprecierea lor unei autorități care nu are responsabilitatea guvernării; 
C.Acordarea dreptului judecătorilor de a controla actele puterii legislative ar fi o eludare a principiului separației puterilor; 
D.Verificarea de către judecători dacă legiuitorul a acționat in limitele competentei sale constituționale încalcă principiul independenței absolute a puterilor în stat; 
E.Dreptul recunoscut judecătorilor de a controla activitatea legislativului face din acesta o autoritate politică. 
1 A+B+E 
2 B+C+D+E 
3 A+C+E 
Raspuns: 3

47) Argumente în favoarea controlului judecătoresc al constituționalității legilor: 
A. Judecătorii au menirea de a interpreta și aplica legile precum și de a aplica sancțiuni în cazul încălcării acestora. S-a cosiderat că în mod firesc ei au dreptul de a interpreta legile  și în raporturile acestora cu Constituția și pot aplica chiar sancțiuni;
B.În unele țări controlul judecătoresc al constituționalității legilor s-a impus pe baza accesului liber la justiție fără ca legea fundamentală să prevadă în mod expres acest control; 
C.Dreptul recunoscut judecătorului de a controla activitatea legislativului; 
D.Dreptul judecătorilor în verificarea conformității legilor cu Constituția s-a justificat prin teoria separației puterilor în stat dar pe o interpretare suplă a acesteia, care implica o     anumită colaborare a puterilor în vederea realizării iacelorași scopuri; 
E.Necesitatea verificării dacă legiuitorul a acționat în limitele competentei sale constituționale. 
1 A+D+E 
2 B+C+D+E 
3 A+C 
4 A+C+D+E 
Raspuns: 1

48) Explicațiile opțiunii pentru Constituția scrisă: 
A.Regimul constituțional cutumiar a fost considerat începând cu sec. al XVIII-lea ca  necorespunzător; 
B.Regulile cutumiare nu sunt clar definite , sunt incerte , incomplete, se ezita în ceea ce privește numărul și întinderea lor; 
C.Uzanțele au devenit preponderente în exercitarea puterii statale; 
D.Cutumele nu sunt limite redutabile pentru puterile constituite; 
E.Obiceiul a căpătat o asemenea extindere încît nu mai putea fi codificat. 
1 A+B+C+D 
2 A+B+D 
3 C+D+E 
Raspuns: 2

49) Accesul liber la justiție are în conținutul său: 
A.Justiția este una dintre garanțiile exercitării efective a drepturilor, a libertăților și a  intereselor legitime ale persoanei; 
B.Constituția garantează accesul liber la justiție pentru apărarea intereselor persoanei; 
C.Permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare este de competența autorității judecătorești; 
D.Limitarea acestui drept poate fi stabilit numai prin lege; 
E.Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. 
1 A+C+E 
2 B+C+D+E 
3 A+B+D+E 
Raspuns: 1

50) Deosebirea dintre Constituție și legi : 
A.Este stabilită de clasificarea consființită de Constituție privind legile; 
B.Se referă la conținutul normativ al acestora; 
C.Este rezultatul abordării celor două concepte în sens formal; 
D.Este cosecința adoptării legii de Parlament ca organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; 
E.Are în vedere forța juridică a acestora. 
1 B+C+D+E 
2 A+C+E 
3 A+D+E 
Raspuns: 1

51) Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie: 
A.Este un principiul constituțional fundamental; 
B.Este o îndatorire fundametală a cetățenilor; 
C.Este un principiu constituțional fundamental aplicabil drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale
D.Generează supralegalitatea constituțională, aplicabilă întregului sistem, asfel încât legea însăși exprimă voința generală numai cu respectarea normei constituționale; 
E.Obligativitatea legii, principiul legalității, asigură ordinea de drept. 
1 A+B+C+D+E 
2 B+C+E 
3 A+D+E 
Raspuns: 1

 52) Dacă norma de drept care reglementează o valoare socială devine ea însăși o valoare ce trebuie respectată rezultă ca în dreptul românesc avem următorul sistem de valori cu privire la drepturile omului: 
A.Valori absolute; 
B.Valori fundamentale; 
C.Valori supreme; 
D.Valori relative; 
E. Valori europene. 
1 A+B+C+D 
2 B+C+D 
3 A+E 
Raspuns: 2

53) Care dintre valorile enumerate mai jos considerați că sunt valori supreme în sistemul constituțional românesc și sunt garantate : 
A.Libertatea ; 
B.Demnitatea omului; 
C.Drepturile și libertățile cetățeanului; 
D.Libera dezvoltare a personalității umane; 
E.Dreptatea și pluralismul politic. 
1 A+C+D+E 
2 B+C+D+E 
3 B+C 
Raspuns: 1

54) Care dintre documentele internaționale și europene din domeniul drepturilor omului, menționate mai jos stabilesc că :"orice persoană are îndatoriri față de colectivitate , deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberăși deplină a personalității sale": 
1 Declarația universală a drepturilor omului; 
2 Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; 
3 Carte socială europeană revizuită; 
4 Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; 
5 Constituția pentru Europa. 
Raspuns: 1

55) Care dintre documentele internaționale și europene din domeniul drepturilor omului menționate mai jos proclamă:" omul are îndatoriri fața de semenii săi și față de colectivitatea căreia ii aparține și este dator a se strădui să promoveze și să respecte drepturile recunoscute": 
A.Declarația universală a drepturilor omului; 
B.Pactul internațional cu privire la drepturile civile si politice; 
C.Pactul internațional cu privire la drepturile economice , sociale si culturale ; 
D.Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; 
E.Constituția pentru Europa. 
1 A+C+D+E 
2 B+D+E 
3 B+C 
Raspuns: 3

 56) Care dintre documentele internaționale și europene din domeniul drepturilor omului menționate mai jos consacră  "faptul de a beneficia de aceste drepturi implică responsabilități și îndatoriri față de terți precum și față de comunitatea umană în general și față de generațiile viitoare": 
1 Declarația universală a drepturilor omului; 
2 Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; 
3 Carta socială europeană revizuită; 
4 Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; 
5 Constituția pentru Europa. 
Raspuns: 5

57) Care dintre componentele enumerate mai jos fac parte din conceptul de îndatoriri fundamentale în abordare axiologic-epistemologică: 
A.Îndatoririle fundamentale sunt obligații ale cetățenilor; 
B. Îndatoririle fundamentale într-o abordare axiologic-epistemologică sunt esențiale pentru 
realizarea intereselor generale și conservarea societății constituite în stat, deoarece numai în  cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberăși deplină a personalității omului; 
C.Îndatoririle fundametale sunt obligații ale omului față de o societatea organizată statal, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberăși deplină a personalității omului; 
D.Îndatoririle cetățenilor fiind proclamate valori fundamentale sunt înscrise și garantate în declarații de drepturi și Constituții ;
E.Îndatoririle fundamentale subsumează două determinări de relativitate : prima se referă la abordarea diacronică a îndatoririlor fundamentale iar a doua determinare  de relativitate se referă la abordarea contextului economico-social, po1itic și cultural ai unei societăți organizate statal. 
1 A+B+D+E 
2 C+E 
3 A+B+C+D 
Raspuns: 1

58) Care din părțile componente enumerate mai jos fac parte din dreptul public constituțional, după opinia autorilor francezi Marcel Prelot și Jean Boulois? 
A.Dreptul constituțional demotic; 
B.Dreptul constituțional legislativ; 
C.Dreptul constituțional politic; 
D.Dreptul constituțional jurisdicțional; 
E.Dreptul constituțional administrativ. 
1 B+D+E 
2 A+C+D+E 
3 A+C 
Raspuns: 2

59) Care dintre autorii menționați precizează că : "Studiul simultan al dreptului constituțional și al instituțiilor politice permite plasarea dreptului în contextul său sociologic și determinarea adevăratei sale semnificații. Trebuie să observăm de asemenea că această asociere exprimă evident legătura strânsă dintre politic și juridic , deseori dreptul constituțional fiind definit ca acea parte a dreptului care reglementează instituțiile politice ale statului": 
1 Ioan Muraru; 
2 Nicolae Pavel; 
3 Maurice Duverger; 
4 Martin Shapiro , Rocco J. Tresolini; 
5 Eduard S. Convin 
Raspuns: 3

60) Care dintre trăsăturile menționate mai jos considerați ca sunt specifice numai normelor de drept constituțional? 
A.Normele de drept constituțional nu ar fi veritabile norme de drept deoarece din structura lor logico-formală lipsește sancțiunea; 
B.Toate prevederile constituționale conțin norme juridice cu condiția explicării particularităților structurii logico-formale a normei de drept constituțional ;
C.În dreptul constituțional pot fi identificate mai multe particularități ale sancțiunilor normelor acestei ramuri de drept; 
D.Normele de drept constituțional pot fi clasificate în două mari categorii : norme cu aplicație nemijlocităși norme cu aplicație mijlocită; 
E.Normele constituționale, pe lîngă dispoziții care reglementează nemijlocit unele relații sociale, au și prevederi care conțin formularea unor principii, consfințesc bazele puterii, definesc unele instituții. 
1 A+B+E 
2 A+D+E 
3 B+C+D 
Raspuns: 2

61) Precizați care dintre criteriile menționate mai jos sunt folosite în literatura de specialitate pentru identificarea izvoarelor formale ale dreptului constituțional român? 
A.Criteriul obiectului de reglementare; 
B.Criteriul conținutului normativ; 
C.Criteriul autorității publice emitente 
D.Criteriul structurii logico-formale; 
E.Criteriul forței juridice a actului normativ. 
1 B+C 
2 A+C+D+E 
3 A+D+E 
Raspuns: 1

62) Identificati dintre izvoarele dreptului menționate mai jos , pe cele care sunt izvoare formale ale dreptului constituțional român: 
A.Obiceiul juridic (cutuma); 
B.Legea ca act juridic al Parlamentului; 
C.Hotărârile Guvernului; 
D.Regulamentele de organizare și funcționare ale Camerelor Parlamentului; 
E.Legislația delegată. 
1 A+B+C+D 
2 B+D+E 
3 A+C+E 
Raspuns: 1

63) Care dintre aspectele enumerate mai jos considerați că este necesar să fie cercetate pentru a stabili locul dreptului constituțional în sistemul de drept ? 
A.Supralegalitatea Constituției; 
B.Importanța relațiilor sociale reglementate de dreptul constituțional; 
C.Valoarea formelor juridice prin care voința guvernanților de apărare a relațiilor sociale reglementate de dreptul constituțional devin izvoare de drept; 
D.Valorile supreme garantate de Constituție; 
E.Principiile aplicabile întregului sistem constituțional. 
1 A+C+D+E 
2 B+C 
3 A+D+E 
Raspuns: 2

64) Trăsăturile dreptului constituțional ca ramură principală în sistemul  dreptului românesc impune  unele dintre consecințele menționate în continuare : 
A.Supralegalitatea principiilor constituționale; 
B.Regula conformității normelor din celelalte ramuri ale dreptului cu reglementările de mare  generalitate cuprinse în Constituție; 
C.Principiile cu caracter de generalitate cuprinse în Constituție referitoare la dreptul muncii,   dreptul adminstrativ, dreptul penal, dreptul familiei, dreptul financiar, etc. sunt aplicabile      acestor ramuri de drept; 
D.Orice modificare intervenita în dreptul constituțional impune modificări corespunzătoare ale      normelor din celelalte ramuri de drept,care conțin reglementări ale acelorași relații sociale ; E.Valorile supreme garantate de Constituție sunt aplicabile întregului sistem Constituțional. 
1 A+B+C+D 
2 A+C+D+E 
3 B+D 
Raspuns: 2

65) Care dintre autorii români menționați mai jos definește regimul constituțional in sens formal sau organic ca " reprezentând exteriorizarea ansamblului de reguli care se desprind din întreaga organizare a statului și care sunt considerate ca indispensabile pentru existenta acestuia": 
1 Constantin Stere; 
2 Grigore Alexianu; 
3 Paul Negulescu; 
4 Ion Deleanu; 
5 Ioan Murau. 
Raspuns: 2

66) Care dintre autorii străini menționați mai jos definește Constituția in sens formal ca "un ansamblu de reguli juridice elaborate si revizuite după o procedura speciala si superioara celor utilizate pentru legea ordinara": 
1 Jean Gicquel; 
2 Pierre Pactet; 
3 Peter Wales; 
4 Martin Shapiro , Rocco J. Tresolini; 
5 Georges Burdeau. 
Raspuns: 5

67) Precizati care dintre statele enumerate mai jos au astăzi o constituție nescrisă(cutumiară) sub forma mai multor acte constituționale redactate în formă scrisă, fie întrun sistem de norme scrise și cutumiare (nescrise) care în totalitatea lor formează Constituția statului: 
A.Anglia; 
B.Canada; 
C.Israelul; 
D.Noua Zeelandă; 
E.Namibia. 
1 A+D 
2 A+C+D 
3 D+E 
Raspuns: 2

68) Identificați principalele elemente care configurează regimul juridic al Constituției: 
A.Adoptarea Constituției; 
B.Revizuirea Constituției; 
C.Conținutul normativ al Constituției;
D.Încetarea provizorie a efectelor juridice ale normelor constituționale și abrogarea Constituței; 
E.Supremația constituției. 
1 A+B+D 
2 B+C+D 
3 D+E 
Raspuns: 1

69) În abordare diacronică au existat următoarele moduri de adoptarea a Constituției: 
A.Constituția acordată; 
B.Statutul sau Constituția plebiscitară; 
C.Constituția pact; 
D.Constituția-convenție; 
E.Constituția parlamentară. 
1 A+B+C+D+E 
2 B+D+E 
3 A+C+D 
Raspuns: 1

70) Cei care au adoptat Constituția scrisă au avut în vedere să-i asigure acesteia o anumită stabilitate în timp, imprimându-i o anumita rigiditate. Care dintre următoarele metode de rigidizare au fost folosite? 
A.Interdicția modificării anumitor valori constituționale considerate fundamentale pentru societate și stat; 
B.Interdicția absolută de modificare a Constituției; 
C.Interdicția de modificare a Constituției o perioada de timp prestabilită; 
D.Folosirea unor proceduri extrem de greoaie de modificare a Constituției; 
E.Interdicția încetării provizorii a efectelor juridice ale normelor  constituționale și abrogării Constituției. 
1 A+D+E 
2 A+C+D 
3 A+B+C+D+E 
Raspuns: 2

71) Fundamentarea științifică a supremației Constituției s-a axat pe următoarele argumentări:
1 Pe conținutul, forma și forța juridică a normelor pe care le conține Constituția; 
2 Pe dialectica fenomenului statal -juridic , în complexitatea și logica fenomenelor economice , politice, sociale și juridice , în iterrelațiile dintre ele,identificând corect și distingând cauzele și condițiile de efecte,consecințe și garanții ale supremației Constituției; 
3 Pe disjungerea supremației Constituției în supremație materialăși supremație formală sau organică; 
4 Pe principiile fundamentale de organizare și funcționare a organelor statului; 
5 Pe trăsăturile puterii organizate statal. 
Raspuns: 1

72) Care dintre autorii menționați mai jos definește controlul constituționalității legilor ca acea "activitate organizata de verificare a conformității legii cu Constituția , iar ca instituție a dreptului constituțional cuprinde reguli privitoare la autoritățile competente  a face aceasta verificare, procedura de urmat și masurile ce pot fi luate după realizarea acestei proceduri": 
1 Nicolae Pavel; 
2 Ioan Muraru; 
3 Ion Deleanu; 
4 Gheorghe Uglean; 
5 Tudor Draganu. 
Raspuns: 4

73) Care dintre problemele enumerate mai jos , apreciați că pot fi cauze ale apariției controlului constituționalității legilor ? 
A.Cauzele apariției unor neconcordante între legea ordinarăși cea fundamentală trebuie căutate în contradicțiile sociale , în raporturile dintre forțele sociale; 
B.Unele neconcordanțe dintre Constituție și legile ordinare se datorează rigidității exagerate a unor Constituții și în principiu, încălcării regulilor de tehnică legislativă; 
C.Lipsa de sincronism dintre Constituție și lege poate subsuma două determinări de relativitate abordarea diacronică a sistemului constituțional și prefacerea valorilor constituționale; 
D.Controlul constituționalității legilor se poate justifica în statele federative , prin exigența de a realiza o bună armonizare a intereselor generale ale federației cu interesele specifice , ale statelor membre; 
E.Controlul constituționalității legilor se poate fundamenta pe teoria constituționalismului. 
1 A+B+C+D 
2 B+C+E 
3 A+B+D 
Raspuns: 1

74) Care dintre criteriile enumerate mai jos , considerați că sunt folosite în literatura de specialitate pentru clasificarea controlului constituționalității legilor ? 
A.Criteriul înscrierii în Constituție; 
B.Criteriul raportului dintre dreptul internațional și dreptul intern; 
C.Criteriulconstituționalizării dreptului; 
D.Criteriul procedurii de realizare a controlului; 
E. Criteriul sistemic. 
1 A+B+C+E 
2 A+D+E 
3 B+D 
Raspuns: 2

75) Care dintre componentele prezentate mai jos considerați că fac parte din conceptul de constituționalizare a dreptului: 
A.Un fenomen juridic complex care cuprinde în ansamblul său un sistem juridic prin  interacțiunea care se stabilește între normele juridice ale legii fundamentale și celelalte     norme juridice de rang inferior Constituției; 
B.Constituționalizarea dreptului se definește ca un proces general și continuu , ce presupune o anumită durata de timp , început odată cu adoptarea Constituției și continuat în special sub controlul jurisdicției constituționale special creată de legea fundamentală pentru garantarea    supremației acesteia, proces care se extinde treptat asupra tuturor ramurilor sistemului  juridic; 
C.Constituționalizarea dreptului se poate fundamenta pe teoria generală a constituționalismului; 
D.Dispersarea normelor constituționale în ansamblul sistemului juridic prin adoptarea legilor în celelalte ramuri de drept; 
E.Constituționalizarea dreptului este mult accelerată în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale unde aplicarea normelor constituționale privind drepturile omului se realizează ușor și accesul direct al cetățenilor la jurisdicția constituțională creează premise favorabile. 
1 A+B+E 
2 B+C+D+E 
3 A+C+D 
Raspuns: 2

76) Criteriul organului competent să efectueze controlul constituționalității legilor abilitează,în abordare diacronică,următoarele forme de control:  
A.Controlul prin opinia publică; 
B.Controlul pe cale de acțiune; 
C.Controlul judecătoresc; 
D.Controlul parlamentar; 
E.Controlul politico-jurisdicțional. 
1 A+B+D+E 
2 A+C+E 
3 B+C+E 
Raspuns: 2

77) Care dintre autorii menționați mai jos definesc cetățenia ca " acea calitate a persoanei fizice ce exprima relațiile permanente social-economice , politice, și juridice dintre persoana fizicăși stat, dovedind apartenența sa la statul român și atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor și îndatoririlor prevăzute de Constituția și legile României": 
A.Nicolae Pavel; 
B.Ioan Muraru; 
C.Gheorghe Uglean; 
D.Simina Elena Tănăsescu; 
E. Ion Deleanu. 
1 B+D 
2 A+B+C+E 
3 C+D+E 
Raspuns: 1

78) Care dintre condițiile enumerate mai jos trebuie îndeplinite de către persoana care solicită la cerere acordarea cetățeniei române? 
A. S-a născut și domiciliază la data cererii pe teritoriul României ori deși nu s-a născut pe acest teritoriu domiciliază în condițiile legii, continuu și statornic pe teritoriul statului român de cel puțin 10 ani sau de cel puțin 5 ani în cazul în care este căsătorit si conviețuiește cu un cetatea român; 
B.Cunoaște prevederile Constituției și imnul național; 
C.A împlinit vârsta de 18 ani; 
D.Cunoaște limba româna și posedă cunoștințe elementare de culturăși civilizație românească în măsură suficientă pentru a se integra în viata socială; 
E.Termenele prevăzute la litera a) pot fi reduse la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional. 
1 A+C+D+E 
2 A+D 
3 B+C+D 
Raspuns: 1

79) La baza adoptării constituției scrise au stat următoarele teorii: 
A.Teoria cetății ideale; 
B.Teoria contractelor scrise și teoria domniei legii; 
C.Teoria constituțiilor imperiale și a democrațiilor ateniene și romane; 
D.Teoria drepturilor naturale; 
E.Teoria contractului social. 
1 B+E 
2 A+C+D+E 
3 C+D 
Raspuns: 1

80) Care dintre elementele componente ale conceptului de acces liber la justiție au fost modificate și completate prin revizuirea constituțională din anul 2003: 
A.Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor , a libertăților și a intereselor sale legitime;  
B.Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept; 
C.Părțile au dreptul al un proces achitabil și la soluționarea cauzelor intr-un termen rezonabil;
D.Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite; 
E. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil , în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentăși imparțială, instituită de lege, care va hotărâ fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa . 
1 B+C+E 
2 A+B+C 
3 C+D 
Raspuns: 2

81) Ce trebuie să înțelegem prin supremația Constituției? 
A.O calitate(o trăsătură) a Constituției; 
B.O categorie politico-juridică; 
C.O categorie strict juridică; 
D.O noțiune complexă;
E.Osuper legalitate. 
1 C+D+E 
2 A+B+D 
3 A+C+E 
Raspuns: 1

82) Controlul constituționalității legilor este: 
1 Activitatea organizată a Parlamentului de adoptare a legilor; 
2 Activitatea organizată de verificare a conformității legilor cu Constituția; 
3 Activitatea organelor statului de aplicare a Constituției; 
4 Activitatea organelor statului de a verifica respectarea ordinii constituționale; 
5 Activitatea politico-jurisdicțională care garantează supremația Constituției. 
Raspuns: 2

83) Funțiile controlului constituționalității legilor sunt: 
A.Garanție pentru pacificarea vieții politice; 
B.Garanție pentru autentificarea schimbărilor și alternanțelor politice; 
C.Exprimarea eficientă a opoziției porlamentare; 
D.Garanție a supremației puterilor statului; 
E.Garanție a supremației Constituției. 
1 A+C+E 
2 C+D 
3 A+B+C+E 
Raspuns: 1

84) După criteriul procedurii de realizare a controlului constituționalității, acesta se clasifică în: 
A.Control anterior; 
B.Control pe cale de excepție; 
C.Control posterior; 
D.Control pe cale de acțiune; 
E.Control explicit. 
1 B+D 
2 A+C+E 
3 A+D+E 
Raspuns: 1

85) După criteriul înscrierii în Constituție,controlul constituționalității legilor se clasifică în: 
A.Control judecătoresc; 
B.Control politic; 
C.Control explicit; 
D.Cotrol implicit; 
E.Control parlamentar. 
1 A+B+D 
2 C+D 
3 A+B+C+E 
Raspuns: 2

86) După criteriul sistemic, controlul constituționalității legilor se clasifică în: 
A. Control anterior; 
B. Control făcut pe model american;
C. Control posterior; 
D. Control făcut pe model european;  
E. Control pe cale de acțiune. 
1 B+D 
2 A+B+D+E 
3 B+C+E 
Raspuns: 1

87) După criteriul temporal, controlul constituționalității legilor se clasifică în: 
A. Control anterior(a priori); 
B. Control implicit; 
C. Control pe cale de excepție; 
D. Control posterior ( a posteriori); 
E. Control pe cale de acțiune. 
1 A+B+D+E 
2 C+D+E 
3 A+D 
Raspuns: 3

88) Care dintre actele normative enumerate mai jos sunt supuse unui control de constituționalitate prealabil și posterior? 
1 Tratatele și alte acorduri internaționale ; 
2 Inițiativele de revizuire a Constituției; 
3 Regulamentele Parlamentului; 
4 Legile; 
5 Ordonanțele Guvernului. 
Raspuns: 4

89) Identificați trăsăturile generale ale puterii organizate statal: 
A. Puterea de stat este o putere politică; 
B. Puterea de stat este o putere de constrângere; 
C. Puterea de stat este și există numai ca o putere organizată; 
D. Supremația și independența puterii în exprimarea și realizarea voinței guvernanților ca voință de stat; 
E. Caracterul social al puterii statale. 
1 B+C+D 
2 A+B+C+E 
3 C+E 
Raspuns: 2

90) Critica teoriei clasice a separației puterilor are în vedere următoarele aspecte: 
A. Inadaptarea teoriei separației în regimurile pluraliste; 
B. Fantastica sa rezonanță socială,politică și morală; 
C. Îmbătrânirea teoriei separației puterilor. 
D. Nu mai exprimă realitatea politică în regimurile reprezentative actuale; 
E. Înlăturarea separației puterilor în regimurile totalitare. 
1 B+C+E 
2 A+D+E 
3 A+B 
Raspuns: 2

91) Asociațiile de state cuprind: 
A. Federația de state; 
B. Uniunea personală; 
C. Regiunile autonome; 
D. Uniunea reală; 
E. Confederația de state. 
1 B+D+E 
2 B+C+E 
3 A+B+C 
Raspuns: 1

92) Unitățile administrativ-teritoriale din România sunt: 
A. Orașul; 
B. Județul; 
C. Comuna; 
D. Stațiunile balneo-climaterice; 
E. Satele și comunele. 
1 A+B+C 
2 B+C 
3 A+B+C+D+E 
Raspuns: 1

93) Categoria constituțională societate poate fi caracterizată prin : 
A. Dreptul constituțional este interesat de cercetarea categoriei societate umană în sens de ansamblu unitar, complex și sistematic, de relații între oameni, istoric determinate, condiție și rezultat al activității acestora de creare a bunurilor materiale și valorilor spirituale necesare traiului individual și colectiv; 
B. Are în vedere în exclusivitate societatea umană organizată în stat; 
C. În cadrul democrațiilor contemporane societatea politică și societatea civilă sunt valori fundamentale; 
D. Societatea umană determină sensurile și scopurile celorlalte categorii(stat,drept politică,morală) deoarece în ea și pentru ea s-au creat acestea,pentru binele comun s-au interesul general; 
E. Societatea umană are la bază o diversitate de indivizi, grupați în clase și categorii sociale.Ea este influențată de o serie factori, dintre care, cei mai relevanți sunt cei ideologici, economici, istorici,psihologici și de tradiție,internaționali,etc. 
1 A+C+E 
2 A+D+E 
3 B+C+D 
Raspuns: 3

94) Instituțialismul constituțional al statului: 
A. Definirea statului poate fi făcută utilizând criteriile politic, economic, social,juridic,etc;  
B. Statul a devenit formula juridică de organizare și de existență a unei societăți,popor sau națiune; 
C. Structurile și funcțiile statului au evoluat dar în esență statul a rămas același,o putere de comandă, sau în societățile pluraliste și democratice, un instrument de organizare și conducere a societății; 
D. În sens restrâns, statul este un ansamblu sistematic de organe de stat(autorități), el cuprinde parlamente, guverne, și alte autorități executive, organe judecătorești, armată, poliție, etc; 
E. Statul este cea mai importantă instituție politică, fiind rezultatul convențiilor sociale. 
1 A+C+D+E 
2 B+D+E 
3 B+C+D 
Raspuns: 3

95) Care dintre autorii menționați mai jos au afirmat că statul poate fi caracterizat ca:"ordine de conduită a oamenilor; putere de comandă; voință, distinctă de voința indivizilor,fiind mai mult decât suma voințelor individuale, ea situându-se deasupra lor; o personificare a dreptului, și o personificare a ordinii juridice; ordine juridică de constrângere, în care actele de constrângere sunt,în mod tipic,în număr de două: pedeapsa și executarea": 
1 Alexis de Tocqueville; 
2 Leon Duguit; 
3 Hans Kelsen; 
4 Pierre Pactet; 
5 Georges Burdeau. 
Raspuns: 2

96) Categoria drept pote fi caracterizată prin: 
A.Strânsa interdependență cu categoria stat,cu care evoluează  împreună, se sprijină reciproc, și se corelează obiectiv; 
B.Impunerea de către stat a unor norme obligatorii pentru toți și exprimarea puterii de comandă prin formularea unor exigențe economice, umane,politice, sociale precum și autolimitarea statului prin drept; 
C.Existența unor reguli de conduită obligatorii și înainte de apariția statului sub forma obiceiurilor, cutumelor sau uzanțelor; 
D.Existența a două accepțiuni: dreptul obiectiv și dreptul subiectiv; 
E.Identitatea dintre drept și lege. 
1 A+B+D 
2 B+C+D+E 
3 A+C+D+E 
Raspuns: 1

97) Care dintre autorii menționați mai jos definesc statul și dreptul public după cum urmează: statul desemnează o societate omenească în care există o diferențiere politică între guvernanți și guvernați într-un cuvânt o autoritate politică. dreptul public reprezintă ansamblul regulilor de drept care se aplicăstatului: 
1 Alexis de Tocqville; 
2 Leon Duguit; 
3 Hans Kelsen; 
4 Nicolae Popa; 
5 Tudor Drăganu. 
Raspuns: 1

98) Care dintre autorii menționați mai jos stabilesc următoarele definiții: dreptul obiectiv reprezintătotalitatea normelor juridice ; dreptul subiectiv reprezintă puterea garantată de lege voinței unei persoane, în temeiul căreia este în măsură, învederea valorificării unui interes personal direct, sădesfășoare o conduită determinată sau să ceară unui terț îndeplinirea unei acțiuni sau abținrea de la o anumită activitate: 
A.Nicolae Pavel; 
B.Ioan Muraru; 
C.Gheorghe Uglean; 
D.Simina Elena Tănăsescu; 
E.Ion Deleanu. 
1 A+B+C+E 
2 B+C+D+E 
3 B+D 

99) Politica categorie constituționalăare următoarele caracteristici esențiale: 
A. Structurile constituționale moderne nu pot fi explicate și nici concepute în afara sau în legătură cu politica; 
B. Politica este o formă de activitate socială; 
C. Sfera activivității cuprinde relațiile sociale dintre clase, națiuni, și alte grupuri sociale precum și relațiile acestora cu indivizii în lupta pentru putere; 
D. Politica este știința guvernării statelor, modul de a le guverna și cuprinde ansamblul problemelor publice ale guvernării; 
E. Politica are un conținut complex care este determinat de starea socială a unei țări. 
1 B+C+D 
2 A+C+D+E 
3 D+E 
Raspuns: 1

100) Morala categorie constituțională are următoarele caracteristici esențiale: 
A.Morala se cristalizează în societatea umanăși exprimă exigențele și valorile acesteia; 
B.Morala reprezintă o formă a conștiiței sociale care reflectăși fixează în principii și reguli cerințele de comportare privind raporturile dintre indivizi și dintre individ și colectivitate; 
C.Morala stăși trebuie să stea la baza statului, a dreptului, a guvernării și a politicii;
D.Regulile morale sunt veritabile cutume care se confundă cu normele dreptului natural; 
E. Se constată astăzi constituționalizea unor componente ale moralei care apără viața, libertatea și fericirea oamenilor.  
1 B+C+D+E 
2 A+B+C+E 
3 A+D+E 
Raspuns: 2

101) Studiul teoriei statului din perspectiva dreptului constituțional are în vedere cel puțin următoarele considerente: 
A. Explicrea trăsăturilor constituționale ale statului român;   
B. Teoria statului permite o analiză de tip instituțional a acestuia; 
C. Teoria statului și teoria puterii politice sunt analoge; 
D. Analiza elementelor constitutive ale statului și a formei de guvernământ; 
E. Explicarea legitimității și a funcțiilor statului precum și organizarea administrativă a teritoriului; 
1 B+C+E 
2 A+D+E 
3 A+B+D 
Raspuns: 2

102) Definiția juridică a conceptului de stat din perspectiva dreptului constituțional presupune analiza următoarelor aspecte: 
A. Statul ca subiect de drept; 
B. Statul concept politic; 
C. Statul ca instituție; 
D. Statul ca putere politică organizată; 
E. Statul ca ordine juridică. 
1 A+C+D+E 
2 B+C+E 
3 A+D 
Raspuns: 1

103) Statul ca subiect de drept din perspectiva dreptului constituțional presupune: 
A. Caracterizarea statului prin capacitatea sa juridică; 
B. Analiza statului ca o entitate juridică distinctă,stabilă,și permanentă; 
C. Analiza statului ca o entitate juridică diferită de persoanele fizice care exercită puterea în limitele competențelor prestabilite. 
1 B+C 
2 A+B+C 
3 A+C 
Raspuns: 2

104) Statul ca putere politică organizată din perspectiva dreptului constituțional presupune: 
A.Caracterizarea statului ca persoană juridică de drept public; 
B.Analiza statului ca ordine socială,în care diferența dintre guvernați și guvernanți constituie     elementul definitoriu;  
C. Caracterizarea statului ca centru organizat de interese legitime și juridic protejate 
1 A+B+C 
2 B+C 
3 A+C 
Raspuns: 2

105) Statul ca instituție din perspectiva dreptului constituțional presupune: 
A. Analiza statului ca un sistem diferit de simpla sumă a elementelor sale componente,care  acoperă un conținut economic  
B. Caracterizarea statului drept una din instituțiile prin care puterea se poate realiza; 
C. Analiza statului pe ideea de putere, considerată ca o putere de constrângere. 
1 A+B+C 
2 A+B 
3 B+C 
Raspuns: 1

106) Statul ca ordine juridică din perspectiva dreptului constituțional presupune: 
A. Considerarea statului ca un sistem de norme juridice, o ordine juridică, o comunitate instituită prin drept; 
B. Analiza statului ca ordine juridică relativ centralizată,limitată în domeniul său de validitate temporală și spațială; 
C. Analiza statului ca fiind supus imediat dreptului internațional și eficient în ansamblu și în general. 
1 B+C 
2 A+B+C 
3 A+C 
Raspuns: 2

107) Folosind criteriul modalității de exercitare a puterii de stat, identificați evoluția formării statelor în abordare diacronică: 
A. Statul suveran; 
B. Statul absolutist; 
C. Statul totalitar; 
D. Statul de drept și național; 
E. Statul de drept șinațional. 
1 A+B+D+E 
2 B+C+E 
3 A+C 
Raspuns: 1

108) Conceptul de legitimitate a statului din perspectiva dreptului constituțional are un conținut complex și presupune analiza următoarelor aspecte: 
A. Explicarea legitimității statului este condiționată de definiția juridică a conceptului de stat; 
B. Dacă statul este considerat concept politic,legitimitatea acestuia rezultă din explicațiile privind puterea constituantă; 
C. Dacă statul este considerat ca putere politică instituționalizată,explicarea legitimității statului este echivalentă cu justificarea legitimității puterii politice(puterii de stat)iar în concepție     modernă rezultă din principiul democrației și din cel al majorității; 
D. Dacă statul este considerat ca subiect de drept, legitimitatea acestuia rezultădin explicațiile privind capacitatea juridică; 
E. Dacă statul este considerat ca ordine juridică, explicarea legitimității statului este echivalentă cu justificarea principiului legalității într-un sistem normativ ierarhizat.  
1 A+B+D+E 
2 B+C+D 
3 A+C+E 
Raspuns: 3

109) Conceptul de funcții ale statului exprimă: 
A. Raportul care se stabilește între esența statului și rolul său social; 
B. Raportul dintre modalitățile concrete de organizare a cetățenilor și scopul în vederea căruia au realizat ei mecanismul statal; 
C. Legătura legică dintre un anumit tip de activitate umană desfășurată în cadrul unui stat, și finalitatea în vederea căreia respectiva este organizatăși desfășurată. 
1 A+B 
2 A+C 
3 A+B+C 
Raspuns: 3

110) După criteriul realizării puterii în cadrul societății organizate în stat sau în raporturile acestei entități cu similarele sale, funțiile statului se clasifică în: 
A.Funcții interne; 
B.Funcții externe; 
C.Funcții mixte. 
1 A+B+C 
2 A+B 
3 A+C 
Raspuns: 2

111) În raport de conținutul concret al activității statale desfășurată în vederea realizării unui  anumit scop funcțiile statului se clasifică în: 
A. Funcții economice; 
B. Funcții executive; 
C. Funcții legislative; 
D. Funcții sociale; 
E. Funcții represive. 
1 A+D+E 
2 B+C+E 
3 A+B+C 
Raspuns: 1

112) Suveranitatea ca atribut al statului, este analizată din perspectiva dreptului constituțional sub următoarele accepțiuni: 
A.Suveranitatea poporului; 
B.Suveranitatea absolută; 
C.Suveranitatea delegată; 
D.Suveranitatea națională ; 
E.Suveranitatea de stat. 
1 A+C+E 
2 A+D+E 
3 A+B+C+D 
Raspuns: 2

113) Monarhia ca formă de guvernământ , în abordare diacronică, a cunoscut următoarele forme de exercitare: 
A.Monarhia absolută; 
B.Monarhia limitată; 
C.Monarhia constituțională; 
D.Monarhia parlamentară dualistă; 
E. Monarhia parlamentară contemporană. 
1 A+B+C+E 
2 A+B+D+E 
3 B+D 
Raspuns: 2

114) Republica ca formă de guvernământ, în abordare diacronică, a cunoscut următoarele forme: 
A. Republica prezidențială; 
B. Republica semiprezidențială; 
C. Republica prezidențială cu un executiv dual; 
D. Republica parlamentară; 
E. Republica parlamentară cu un executiv dual. 
1 A+B+D+E 
2 A+C+D 
3 A+E 
Raspuns: 2

115) Formele structurii de stat sunt următoarele: 
A. Statul unitar; 
B. Statul unional; 
C. Statul federativ; 
D. Statul confederativ; 
E. Statul papal. 
1 A+C 
2 B+C 
3 A+B+C+D 
Raspuns: 1

116) Evoluția instituției șefului de stat în România a fost următoarea: 
A. Domn; 
B. Rege; 
C. Prezidiul republicii; 
D. Consiliul de stat; 
E. Președinte. 
1 A+C 
2 B+C+D+E 
3 A+B+C+D+E 
Raspuns: 3

117) Identificați textele constituționale revizuite în anul 2003 privind integrarea euro-atlantică: 
A. Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene în scopul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare,precum și al exercitării în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor. 
B. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu,au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne,cu respectarea actului de aderare. 
C. Prevederile cuprinse la lit. a)și b) se aplică, în mod corespunzător,și pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. 
D. Parlamentul,Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor din actul aderării și din prevederile de la lit. b). 
E. Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene. 
1 A+C+D+E 
2 A+B+C+D+E 
3 A+B+E 
Raspuns: 2

118) Care sunt autoritățile publice românești care garantează aducera la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană, a caracterului obligatoriu și a priorității prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și a celorlalte reglementări comunitare față de dispozițiile contrare din legile interne: 
A. Parlamentul; 
B. Primul Ministru;
C. Președintele României;
D. Guvernul României; 
E. Instanțele judecătorești.
1 A+B+C+D 
2 A+B 
3 A+C+D 
Raspuns: 3

119) Care dintre valorile menționate mai jos sunt proclamate valori indivizibile și universale de  de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,în cuprinsul Părții a-II-a a Constituției pentru Europa: 
A.Demnitatea; 
B.Libera dezvoltare a personalității umane;  
C.Libertatea; 
D.Egalitatea; 
E.Solidaritatea. 
1 A+B+C 
2 B+C+D 
3 A+C+D+E 
Raspuns: 3
Drept_1_DCONS_1 DREPT Drept constitutional 1 

Pag 26/ din 27