Drept_1_MCJ_1
DREPT Metodologia cercetarii juridice 1
MULTIPLE CHOICE
1. "Un ansamblu de principii, de etape și faze, de metode, tehnici și instrumente de investigare și
cunoaștere științifică a fenomenelor juridice" este definiția:
1 metodei;
2 metodologiei cercetării științifice juridice.
RASPUNS : 2

2. Cuvântul grecesc "methodos" înseamnă:
1 metodă;
2 tiință. 
RASPUNS : 1

3. Cuvântul grecesc "logos" înseamnă:
1 metodă;
2 știință. 
RASPUNS : 2

4. Metodologia cercetării științifice este alcătuită numai din:
1 metode de maximă generalitate, specifice tuturor științelor;
2 metode proprii unui grup de științe;
3 metode specifice fiecărei științe;
4 toate categoriile de metode. 
RASPUNS : 4

5. Din științele juridico - istorice fac parte discipline ca:
1 Istoria generală a dreptului, Istoria dreptului românesc;
2 Drept civil, Drept penal, Drept administrativ. 
RASPUNS : 1

6. Din științele juridice de ramură fac parte discipline ca:
1 Istoria generală a dreptului, Istoria dreptului românesc;
2 Drept civil, Drept penal, Drept administrativ. 
RASPUNS : 2

7. Știința redă realitatea:
1 eliminând orice aspect subiectiv;
2 raportată la om, la subiectivitatea lui.
RASPUNS : 1

8. Arta redă realitatea:
1 eliminând orice aspect subiectiv;
2 raportată la om, la subiectivitatea lui. 
RASPUNS : 2

9. Știința este alcătuită numai din:
1 materialul faptic acumulat istoric;
2 ipoteze confirmate și neconfirmate;
3 rezultatele observărilor și experimentelor concretizate în concepte, noțiuni, principii, legi, teorii;
4 metodologia de cercetare științifică;
5 sau toate aceste componente la un loc.
RASPUNS : 5

10. Cunoașterea comună este:
1 rod al învățării prin ucenicie;
2 o cunoaștere care are o armătură teoretică, metode de investigare, procedee de verificare a ipotezelor, un limbaj propriu.
RASPUNS : 1

11. Cunoașterea științifică este:
1 rod al învățării prin ucenicie;
2 o cunoaștere care a o armătură teoretică, metode de investigare, procedee de verificare a
ipotezelor, un limbaj propriu
RASPUNS : 2

12. Cercetarea științifică este o activitate sistematică și creatoare, menită să sporească volumul de cunoștințe, pentru a le utiliza pentru noi aplicații este o definiție:
1 adevărată;
2 falsă.
RASPUNS : 1

13. Cercetarea științifică fundamentală este:
1 o activitate teoretică sau experimentală fundamentală, care are ca scop principal acumularea de noi cunoștințe;
2 o activitate de investigare originală orientată spre un scop practic specific.
RASPUNS : 1

14. Cercetarea științifică aplicativă este:
1 o activitate teoretică sau experimentală fundamentală, care are ca scop principal acumularea de noi cunoștințe;
2 o activitate de investigare originală orientată spre un scop practic specific.
RASPUNS : 2

15. În cercetarea științifică juridică există numai una din următoarele etape:
1 alegerea temei;
2 documentarea-învățarea;
3 explicarea fenomenului juridic: formularea ipotezei și verificarea ipotezei și a concluziilor științifice;
4 redactarea și susținerea publică a lucrării;
5 sau toate aceste etape la un loc.
RASPUNS : 5

16. Sistemul managementului în cercetarea științifică juridică este alcătuit numai din subsistemul:
1 organizatoric;
2 informațional;
3 decizional;
4 cel al metodelor și tehnicilor specifice de gestiune;
5 sau din toate aceste subsisteme.
RASPUNS : 5

17. Alegerea temei condiționează succesul cercetării dacă:
1 temele complexe se divid și se încredințează unor echipe mai mici sau unor persoane individuale;
2 tema i se potrivește ca aspirație, pregătire și resurse disponibile;
3 dacă se întrunesc ambele condiții.
RASPUNS : 3

18. În alegerea temei trebuie respectat numai unul dintre următoarele criterii:
1 este necesară o informare - documentare prealabilă alegerii temei;
2 să se aibă în vedere importanța și actualitatea teoretică și practică a temei de cercetare;
3 necesitatea încheierii cercetării la termenul stabilit;
4 toate aceste criterii la un loc. 
RASPUNS : 4

19. Schița proiectului de cercetare cuprinde numai unul dintre următoarele elemente:
1 alegerea temei de cercetare;
2 termenul de finalizare a cercetării;
3 sursele de informare - documentare;
4 toate aceste elemente la un loc.
RASPUNS : 4

20. Proiectul temei, elaborat numai după terminarea documentării bibliografice, conține numai:
1 documentarea directă;
2 modul și termenele de prelucrare a informațiilor;
3 termenul de verificare a ipotezelor și de fundamentare;
4 termenele de redactare și susținere publică a lucrării;
5 toate aceste componente.
RASPUNS : 5

21. Planul preliminar de structurare a lucrării cuprinde numai:
1 ipoteze confirmate și neconfirmate;
2 argumentația teoretică, practică, juridică și social-politică;
3 sursele de informare și modul de prelucrare;
4 structura lucrării: părți, secțiuni, capitole, paragrafe;
5 sau toate aceste elemente la un loc.
RASPUNS : 5

22. Documentarea bibliografică (livrescă) este menită:
1 să asigure cunoașterea zestrei științifice;
2 să asigure cunoașterea fenomenului practic.
RASPUNS : 1

23. Documentarea directă este menită:
1 să asigure cunoașterea zestrei științifice;
2 să asigure cunoașterea fenomenului practic.
RASPUNS : 2

24. Documentele primare conțin:
1 idei sub formă de documente (legislația românească, acquis-ul comunitar, jurisprudență);
2 prelucrarea documentelor primare în reviste de referate, titluri, sinteze documentare, ghiduri bibliografice.
RASPUNS : 1

25. Documentele secundare conțin:
1 idei sub formă de documente (legislația românescă, acquis-ul comunitar, jurisprudență);
2 prelucrarea documentelor primare în reviste de referate, titluri, sinteze documentare, ghiduri bibliografice.
RASPUNS : 2

26. Documente terțiare conțin:
1 prelucrarea documentelor primare;
2 prelucrarea documentelor secundare: bibliografii, culegeri de traduceri, sinteze de referate.
RASPUNS : 2

27. Documentele microformate conțin:
1 prelucrarea documentelor secundare;
2 benzi, discuri, CD, imagini, programul Lex 200
RASPUNS : 2

28. Referatul documentar se realizează, în etapa studierii surselor, pe baza:
1 unei singure surse;
2 mai multor surse.
RASPUNS : 1

29. Referatul documentar de sinteză se realizează, în etapa studierii surselor, pe baza:
1 unei singure surse;
2 mai multor surse.
RASPUNS : 2

30. Fișa de idei conține:
1 numai o idee și pagina la care s-a extras;
2 date bibliografice (autor, titlu, oraș, editură, an, nr. pagini);
3 sau ambele precizări.
RASPUNS : 3

31. Fișa bibliografică conține:
1 numai o idee și pagina de la care s-a extras;
2 date bibliografice (autor, titlu, oraș, editură, an, număr de pagini).
RASPUNS : 2

32. Explicarea fenomenului juridic este alcătuită numai din momentul:
1 formularea ipotezei;
2 verificarea ipotezei;
3 sau din ambele momente.
RASPUNS : 3

33. Afirmația că "Ipoteza este o presupunere, o conjectură, în baza căreia urmează să se explice problema juridică" este:
1 falsă;
2 adevărată.
RASPUNS : 2

34. Afirmația că "Relația cauzală este cea mai importantă pentru formularea ipotezei și explicarea
fenomenului juridic" este:
1 falsă;
2 adevărată.
RASPUNS : 2

35. Printre procedeele de verificare a ipotezei și de fundamentare a concluziilor științifice se numără numai:
1 experimentul
2 simularea;
3 scenariul;
4 sau toate procedeele.
RASPUNS : 4

36. Ipoteza cercetării este verificată dacă:
1 toate consecințele ei concordă cu datele practicii;
2 și numai o singură consecință nu concordă cu datele practicii.
RASPUNS : 1

37. Ipoteza cercetării este infirmată dacă:
1 toate consecințele ei concordă cu datele practicii;
2 și numai o singură consecință nu concordă cu datele practicii.
RASPUNS : 2

38. Afirmația că "o lucrare este redactată științific dacă respectă succesiunea logică, formularea și
argumentarea clară a ideilor și dimensiunile adecvate" este:
1 adevărată;
2 falsă.
RASPUNS : 1

39. Afirmația că "o lucrare este redactată științific dacă asigură corectitudinea trimiterilor bibliografice, acuratețea gramaticală și stilistică, eliminarea detaliilor inutile și repetării ideilor și citatelor" este:
1 adevărată;
2 falsă.
RASPUNS : 1

40. Notele bibliografice se trimit:
1 în subsolul paginii;
2 la sfârșitul fiecărui capitol;
3 la sfârșitul lucrării;
4 sau în oricare dintre poziții
RASPUNS : 4

41. Indexul de termeni reprezintă:
1 ordonarea alfabetică a cuvintelor cheie folosite în text;
2 ordonarea alfabetică a numelor proprii utilizate în text.
RASPUNS : 1

42. Indexul de nume reprezintă:
1 ordonarea alfabetică a cuvintelor cheie folosite în text;
2 ordonarea alfabetică a numelor proprii utilizate în text.
RASPUNS : 2

43. Semne tipografice înseamnă numai:
1 litere;
2 blancuri (pauzele dintre cuvinte);
3 semne de punctuație;
4 toate acestea.
RASPUNS : 4

44. Afirmația că: "2000 de semne pe o coală de cerere (A4) înseamnă 31 de rânduri x 65 de semne pe rând" este:
1 adevărată;
2 falsă.
RASPUNS : 1

45. Afirmația că "Textul trebuie centrat astfel încât să rămână margini de 2 cm în susul paginii, de
1,5 cm în dreapta și jos și de 2-3 cm în stânga" este:
1 adevărată;
2 falsă.
RASPUNS : 1

46. "Titlul se scrie în centrul paginii, cu majuscule, la 3 cm sub marginea de sus" este o afirmație:
1 adevărată;
2 falsă.
RASPUNS : 1

47. ISBN înseamnă:
1 International Standard Book Number (număr internațional de clasificare pentru cărți);
2 International Standard Serial Number (număr internațional de clasificare bibliografică
pentru seriale și periodice).
RASPUNS : 1

48. ISSN înseamnă:
1 International Standard Book Number (număr internațional de clasificare pentru cărți);
2 International Standard Serial Number (număr internațional de clasificare bibliografică
pentru seriale și periodice).
RASPUNS : 2

49. Alineatul înseamnă:
1 cinci blancuri (spații albe) în stânga textului, la început de paragraf;
2 un grup de mai multe rânduri, conținând aceeași idee.
RASPUNS : 1

50. Paragraful înseamnă:
1 cinci blancuri (spații albe) în stânga textului;
2 un grup de mai multe rânduri, conținând aceeași idee.
RASPUNS : 2

51. Numărul paginii (coloncifru) se pune în:
1 colțul din dreapta sus, la un cm de celelalte două margini;
2 colțul din stânga sus, la un cm de cele două margini.
RASPUNS : 1

52. Adverbul latin [sic] plasat în citat înseamnă:
1 reproducerea exactă a greșelilor din original ("așa", "chiar așa");
2 sublinierea unei părți din citat, făcută de autorul lucrării științifice ("sublinierea noastră").
RASPUNS : 1

53. Abrevierea [S.N.] înseamnă:
1 sublinierea unei părți din citat, făcută de autorul lucrării științifice ("sublinierea noastră");
2 intervenția unui autor în textul altuia ("nota autorului").
RASPUNS : 1

54. Abrevierea [N.A.] înseamnă:
1 sublinierea unei părți din citat, făcută de autorul lucrării științifice (" sublinierea noastră");
2 intervenția unui autor în textul altuia ("nota autorului").
RASPUNS : 2

55. Pentru a evita plagiatul (furt intelectual) trebuie precizată sursa: autorul și lucrarea numai:
1 (în paranteză), imediat după textul preluat;
2 într-o notă de subsol;
3 ambele soluții sunt corecte.
RASPUNS : 3

56. Nota de subsol precizează:
1 autorul (prenume, nume), titlul, orașul, editura, anul, pagina, în ordine numerică;
2 autorul (nume, prenume), titlul, orașul, editura, anul, în ordine alfabetică.
RASPUNS : 1

57. Lista bibliografică (de la sfârșitul lucrării) precizează:
1 autorul ( prenume, nume), titlul, orașul, editura, anul, pagina, în ordine numerică;
2 autorul (nume, prenume), titlul, orașul, editura, anul, în ordine alfabetică.
RASPUNS : 2

58. Dacă sunt mai mult de doi autori, în nota de subsol se trec:
1 numele tuturor autorilor;
2 numele primului urmat de et al. ("și alții").
RASPUNS : 2

59. Dacă sunt mai mult de doi autori, în lista bibliografică de la sfârșitul lucrării se trec:
1 numele tuturor autorilor;
2 numele primului autor urmat de et al. ("și alții").
RASPUNS : 1

60. Precizarea (V. supra p. 9) înseamnă:
1 trimiterea la un paragraf anterior ("vezi mai sus în text la pag. 9");
2 trimitere la un paragraf ulterior.
RASPUNS : 1

61. Precizarea (V. infra p. 16) înseamnă:
1 trimitere la un paragraf anterior;
2 trimitere la un paragraf ulterior (vezi mai jos în text la pag. 16).
RASPUNS : 2

62. Adverbul latin passim din precizarea [V. pp. 78, 88 et passim] înseamnă:
1 trimitere la o anumită pagină;
2 "răspândit peste tot", "în diferite locuri".
RASPUNS : 2

63. Cuvântul latin idem înlocuiește:
1 numele autorului, în nota de subsol, când se repetă de mai multe ori;
2 numele autorului și titlul lucrării, în nota de subsol, când se repetă de mai multe ori.
RASPUNS : 1

64. Cuvântul latin ibidem înlocuiește:
1 numele autorului, în nota de subsol, când se repetă de mai multe ori;
2 numele autorului și titlul lucrării, în nota de subsol, când se repetă de mai multe ori.
RASPUNS : 2

65. "Prepoziția latină apud ("după") precizează citarea indirectă, din surse secundare" este o afirmație:
1 falsă;
2 adevărată.
RASPUNS : 2

66. Monografia este:
1 o singură problemă;
2 o lucrare științifică amplă care abordează unitar concluzii, principii, teorii în limitele unei
științe.
RASPUNS : 1

67. Tratatul este:
1 o lucrare științifică amplă care abordează o singură problemă;
2 o lucrare științifică amplă care abordează unitar concluzii, principii, teorii în limitele unei științe.
RASPUNS : 2

68. Studiul științific este:
1 o lucrare de cercetare științifică veritabilă, care soluționează unele probleme și formulează altele noi, cu dimensiuni între 20-100 pag;
2 rezultatul parțial sau final al unui studiu științific, cu caracter de informare, pe circa 10 pag.
RASPUNS : 1

69. Comunicarea științifică este:
1 o lucrare de cercetare științifică veritabilă, care soluționează unele probleme și formulează altele noi, cu dimensiuni între 20-100 pag;
2 rezultatul parțial sau final al unui studiu științific, cu caracter de informare, pe circa 10 pag.
RASPUNS : 2

70. Lucrarea de licență este:
1 o lucrare științifică care se susține la sfârșitul celor trei ani de facultate, tratând o problemă de specialitate, pe 50 - 100 de pagini;
2 o lucrare științifică care se susține la sfârșitul celor doi ani de masterat, tratând o problemă de specialitate, pe 50-100 de pagini.
RASPUNS : 1

71. Dizertația este:
1 o lucrare științifică care se susține la sfârșitul celor trei ani de facultate, tratând o problemă de specialitate, pe 50 - 100 de pagini;
2 o lucrare științifică care se susține la sfârșitul celor doi ani de masterat, tratând o problemă de specialitate, pe 50-100 de pagini.
RASPUNS : 2

72. Teza de doctorat este:
1 o lucrare științifică care se susține la sfârșitul celor trei ani ai stagiului de doctorat, reprezentând o contribuție originală în domeniul abordat, cu dimensiuni peste 200 de pagini;
2 o lucrare științifică care se susține la sfârșitul celor doi ani de masterat, tratând o problemă de specialitate, pe 50-100 de pagini.
raspuns: 1