DREPT_2_DCTGO_2 
DREPT Drept civil Teoria generala a obligatiilor 2 

MULTIPLE CHOICE

 1) În conținutul raportului juridic obligațional intră dreptul subiectului activ, numit creditor, de a cere subiectului pasiv, numit debitor : 

A să dea
B să facă
C să nu facă ceva


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 2) După opozabilitatea lor, obligațiile se clasifică în: 

1 obligații civile perfecte
2 obligații opozabile și terților
3 obligații civile imperfecte sau naturale

Ans:2

 3) Contractele consensuale: 

1 se încheie prin simplul acord de voință al părților 
2 manifestarea de voință a părților trebuie să fie urmată de remiterea materială a lucrului 
3 se caracterizează prin reciprocitatea și interdependența obligațiilor

Ans:1

 4) Contractele cu titlu oneros sunt acele contracte: 

1 la încheierea cărora fiecare parte urmărește un folos patrimonial în schimbul folosului 
patrimonial procurat celeilalte părți 
2 prin care se urmărește a se procura un folos patrimonial fără ca dispunătorul să-și 
micșoreze patrimoniul 
3 prin care se procură un folos patrimonial prin micșorarea patrimoniului dispunătorului

Ans:1

 5) După modul de realizare a acordului de voință, contractele se clasifică în: 

A contracte negociate
B contracte de adeziune
C contracte aleatorii


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:1

6) După efectele pe care le produc, contractele se clasifică în: 

A contracte consensuale 
B contracte constitutive 
C contracte translative 

1 A+B
2 B+C
3 A+C

Ans:2

 7) Contractele translative sunt: 

1 acele contracte care dau naștere la drepturi și obligații care nu au existat anterior 
2 acele contracte prin care are loc transmiterea unui drept patrimonial, de la transmițător la 
dobânditor 
3 acele contracte prin care se consolidează un drept existent anterior

Ans:2

 8) Contractele cu titlu oneros se subclasifică în: 

A liberalități
B contracte comutative
C contracte aleatorii


1 A+B
2 B+C
3 A+C

Ans:2

 9) Oferta de a contracta poate fi: 

A scrisă
B verbală
C tacită


1 A+B+C
2 A+B
3 A+C

Ans:1

 10) Oferta de a contracta: 

A este o propunere făcută unei anumite persoane sau publicului de a încheia un contract în anumite condiții 
B trebuie să îndeplinească condițiile generale ale consimțământului adaptate la specificul ofertei 
C trebuie să fie făcută cu intenția de a angaja din punct de vedere juridic 

1 A+B+C
2 A+B
3 A+C

Ans:2

11) Conditiile speciale ale acceptarii ofertei sunt:

1să concorde cu oferta
2să fie fermă
3să fie neechivocă

Ans:1

 12) Determinarea efectelor contractului presupune: 

A stabilirea sau fixarea drepturilor și obligațiilor pe care le-a generat, modificat sau stins un contract
B dovedirea contractului
C interpretarea clauzelor contractului


1 A+B
2 A+B+C
3 A+C

Ans:2

 13) Efectele contractului sunt guvernate de principiile: 

A obligativității
B relativității
C opozabilității


1 A+B
2 A+B+C
3 A+C

Ans:2

 14) Potrivit principiului obligativității contractului: 

1 contractul produce efecte numai față de părțile contractante
2 convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante
3 reprezintă modul de a defini obligativitatea contractului în raport cu terții

Ans:2

 15) Denunțarea unilaterală a contractului, ca excepție de la principiul obligativității contractului, 
este reglementată în materia: 

A contractului de închiriere fără termen
B contractului de mandat
C contractului de depozit


1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 16) Excepția reală de la principiul relativității efectelor contractului este: 

1 denunțarea unilaterală a contractului
2 simulația
3 stipulația pentru altul sau contractul în folosul unei terțe persoane

Ans:3

 17) Simulatia este exceptia de la principiul:

1 obligativității contractului 
2 opozabilității contractului 
3 relativității efectelor contractului

Ans:2

 18) Simulația se poate înfățișa sub forma: 

A contractului fictiv 
B contractului deghizat 
C contractului în folosul unei terțe persoane 

1 A+C
2 A+B
3 A+B+C

Ans:2

 19) Pentru a ne găsi în prezența simulației este necesar ca actul secret, contraînscrisul, să fie 
încheiat: 

A posterior încheierii contractului public 
B anterior încheierii contractului public 
C concomitent încheierii contractului public 

1 A+C
2 B+C
3 A+B+C

Ans:2

 20) Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice sunt: 

A excepția de neexecutare a contractului 
B rezoluțiunea și rezilierea contractului 
C riscul contractului 

1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 21) Excepția de neexecutare a contractului este: 

1 o consecință a neexecutării contractului ca urmare a unei imposibilități fortuite 
2 o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesivă 
3 un mijloc de apărare aflat la dispoziția uneia din părțile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligației ce-i incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-și execute propria obligație 

Ans:3

 22) Exceptia de neexecutare a contractului se aplica in materreia:

A contractului de schimb
B contractului de depozit neremunerat
C contractului vânzare – cumpărare

1 A+B
2 A+B+C
3 A+C

Ans:3

 23) Rezoluțiunea contractului este: 

1 o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesivă 
2 o sancțiune a neexercitării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediată 
3 o consecință a neexecutării contractului ca urmare a unei imposibilități fortuite

Ans:2

 24) Rezoluțiunea contractului: 

A este un efect specific al contractelor sinalagmatice cu executare imediată 
B constă în desființarea retroactivă a contractului și repunerea părților în situația anterioară 
C poate fi judiciarăși convențională 

1 A+B
2 A+B+C
3 A+C

Ans:2

 25) În contractul sinalagmatic, riscul îl suportă: 

1 creditorul obligației imposibil de executat
2 debitorul obligației imposibil de executat
3 terțul beneficiar

Ans:2

 26) Este permisă denunțarea unilaterală a contractului, în cazul: 

1 contractului de închiriere cu termen
2 contractului de închiriere fără termen
3 în cazul contractului de donație

Ans:2

 27) Sunt considerate ca fiind izvoare de obligații: 

A oferta de purgă a imobilului ipotecat
B oferta de a contracta
C promisiunea publică de recompensă


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 28) In categoria faptelor juridice licite sunt cuprinse:

A gestiunea de afaceri sau gestiunea intereselor altei persoane 
B plata lucrului nedatorat 
C îmbogățirea fără justă cauză 

1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 29) Gestiunea intereselor altei persoane este: 

1 faptul juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului 
altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic; 
2 operațiunea juridică ce constă în faptul că o persoană intervine, prin fapta sa voluntarăși 
unilaterală, săvârșind acte materiale sau juridice în interesul altei persoane, fără a fi primit 
mandat din partea acesteia; 
3 executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținutăși pe care a făcut-o 
fără intenția de a plăti datoria altuia.

Ans:2

 30) Părțile care intervin în cadrul gestiunii intereselor altei persoane sunt: 

A gerant, persoana care intervine prin fapta sa voluntară; 

B gerant, persoana pentru care se acționează; 

C gerat, persoana pentru care se acționează. 

1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:2

 31) Plata lucrului nedatorat este: 

1 operațiunea juridică ce constă în faptul că o persoană intervine, prin fapta sa voluntarăși 
unilaterală, săvârșind acte materiale sau juridice în interesul altei persoane, fără a fi primit 
mandat din partea acesteia; 
2 faptul juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului 
altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic; 
3 executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținutăși pe care a făcut-o 
fără intenția de a plăti datoria altuia.

Ans:3

 32) Prin efectuarea unei plăți nedatorate se naște un raport juridic în temeiul căruia: 

A accipiensul este debitorul obligației de restituire; 
B solvensul este creditorul obligației de restituire; 
C solvensul este debitorul obligației de restituire.


1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:1

33) Imbogatirea fara justa cauza este:

1 faptul juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului 
altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic; 
2 executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținutăși pe care a făcut-o 
fără intenția de a plăti datoria altuia; 
3 operațiunea juridică ce constă în faptul că o persoană intervine, prin fapta sa voluntarăși 
unilaterală, săvârșind acte materiale sau juridice în interesul altei persoane, fără a fi primit 
mandat din partea acesteia.

Ans:1

 34) Rezoluțiunea contractului poate fi: 

A legală;
B judiciară;
C convențională.


1 A+C
2 B+C
3 A+C

Ans:2

 35) Pentru exercitarea acțiunii în rezoluțiune se cer întrunite următoarele condiții: 

A una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile sale;
B neexecutarea să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația;
C debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere în condițiile prevăzute de lege. 

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 36) Condițiile speciale ale ofertei sunt: 

A să fie o manifestare de voință făcută cu intenția de a angaja din punct de vedere juridic;
B să concorde cu acceptarea ofertei;
C să fie precisăși completă.

1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:2

 37) Invocarea exceptiei de neexecutare a contractu;lui poate fi facuta daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

A obligațiile reciproce ale părților își au temeiul în același contract; 
B părțile nu au convenit un termen de executare a uneia dintre obligațiile reciproce; 
C există o neexecutare, din partea celuilalt contractant, chiar parțială, dar suficient de importantă. 

1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 38) Pentru angajarea răspunderii pentru fapta proprie se cer întrunite cumulativ următoarele 
condiții: 

A existența unui prejudiciu;
B existența unei fapte ilicite;
C existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicităși prejudiciu.


1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 39) 
Potrivit art. 999 Cod civil, omul este responsabil pentru prejudiciul pe care l-a cauzat: 

A prin fapta sa;
B prin neglijența sa;
C prin imprudența sa.


1 A+C
2 A+B+C
3 A+B

Ans:2

 40) 
Existența condițiilor răspunderii civile delictuale trebuie să fie dovedită de: 

1 victima faptei ilicite; 
2 autorul faptei ilicite; 
3 terțul obligat la repararea prejudiciului.

Ans:1

 41) 
Art. 1000 Cod civil stabilește următoarele cazuri de răspundere pentru fapta altei persoane: 

A răspunderea părinților pentru fapta copiilor minori;
B răspunderea institutorilor și artizanilor pentru faptele elevilor și ucenicilor;
C răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.


1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 42) Raspunderea pentru fapta altei persoane:
A constituie o derogare de la regula generală, potrivit căreia orice persoană răspunde numai pentru prejudiciul cauzat prin fapta proprie; 
B temeiul acestei forme de răspundere îl constituie o prezumție legală de culpă; 
C prezumția legală de culpă exonerează victima de obligația probei. 

1 A+C
2 A+B+C
3 B+C

Ans:2

 43) Prejudiciul dă dreptul victimei de a cere obligarea autorului faptei ilicite la reparare, dacă 
sunt întrunite, cumulativ, următoarele condiții: 

A prejudiciul să fie cert;
B prejudiciul să nu fie cert;
C prejudiciul să nu fi fost reparat.


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:2

 44) În cadrul unei acțiuni formulată de victima faptei ilicite, având ca obiect plata 
despăgubirilor, repararea prejudiciului se face în funcție de principiile: 

A reparării prin echivalent;
B reparării integrale;
C reparării în natură.


1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:3

 45) La repararea integrală a unui prejudiciu, trebuie să fie avute în vedere următoarele aspecte: 

A prejudiciul trebuie să fie reparat în întregime, dacă fapta a fost săvârșită cu intenție; 
B prejudiciul trebuie să fie reparat în întregime, indiferent de forma sau gradul de vinovăție; 
C este supusă reparării atât paguba efectiv suferită cât și beneficiul nerealizat. 

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

Ans:3

46) Principiul repararii in natura:

A este consacrat în Codul civil;
B este recunoscut în doctrinăși jurisprudență;
C nu este consacrat în Codul civil.


1 A+B
2 B+C
3 A+C

Ans:2

 47) Trăsăturile caracteristice ale faptei ilicite sunt următoarele: 

A fapta ilicită este rezultatul unei atitudini psihice;
B fapta este contrară ordinii sociale și reprobată de societate;
C fapta are caracter subiectiv, constând într-o conduită ori manifestare umană exteriorizată. 

1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:1

 48) Răspunderea părinților pentru fapta copiilor lor minori implică existența următoarelor condiții speciale:
A minorul să fi acționat cu discernământ;
B copilul să fie minor,
C copilul să locuiască cu părinții săi.


1 A+B
2 B+C
3 A+C

Ans:2

 49) Izvor al raportului de prepușenie poate fi: 

A contractul de mandat, dacă din conținutul său nu rezultă o subordonare foarte strictă a mandatarului față de mandant; 
B contractul de mandat, dacă din conținutul său rezultă o subordonare foarte strictă a mandatarului față de mandant; 
C contractul individual de muncă. 

1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:3

 50) Pentru fundamentarea răspunderii comitentului, în doctrinăși jurisprudență, a fost acceptată 
și constituie opinia dominantă: 

1 teoria garanției comitentului față de victima faptului prejudiciabil;
2 teoria riscului;
3 teoria prezumției legale de culpă.

Ans:1


51)   Alături de condițiile generale, pentru angajarea răspunderii comitentului se cer întrunite următoarele condiții speciale:
A   vinovăția prepusului la data săvârșirii faptei ilicite; 
B   existența raportului de prepușenie la data săvârșirii faptei ilicite; 
C săvârșirea faptei ilicite de către prepus în funcțiile ce i-au fost încredințate de comitent.

1      A+B
2      B+C
3      A+B+C

Ans:2

52)    în cadrul efectelor răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, comitentul, dacă a acoperit prejudiciul, are posibilitatea formulării unei acțiuni în regres împotriva prepusului, deoarece:
A     răspunderea comitentului este  o  răspundere pentru fapta  altuia și nu o răspundere pentru fapta proprie;
B   răspunderea comitentului reprezintă o garanție pentru victimă; 
C  prejudiciul trebuie să fie acoperit de cel care 1-a produs.

1      A+B
2      A+C
3      A+B+C

Ans:2

53)    Pentru angajarea răspunderii institutorilor și artizanilor, se cer întrunite următoarele condiții speciale:
A   cel care a cauzat prejudiciul să aibă calitatea de elev sau ucenic;
B   cel care a cauzat prejudiciul să aibă calitatea de elev sau ucenic și să fie minor;
C   fapta ilicită cauzatoare de prejudicii să fi fost săvârșită în timp ce elevul sau ucenicul se afla, sau trebuia să se afle, sub supravegherea institutorului sau artizanului.

1      A+B
2      B+C
3      A+B+C

Ans:2

54)    Pentru fundamentarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale, în doctrină s-au formulat următoarele opinii:
A   fundamentarea răspunderii pe ideea de risc; 
B    fundamentarea răspunderii pe ideea de garanție;
C   fundamentarea răspunderii pe ideea unei prezumții de culpă în supravegherea animalului.

1      A+B
2      A+C
3      A+B+C

Ans:2

 55) In cazul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale, raspunderea paznicului juridic:
A vinovăția prepusului la data săvârșirii faptei ilicite; 
B existența raportului de prepușenie la data săvârșirii faptei ilicite; 
C săvârșirea faptei ilicite de către prepus în funcțiile ce i-au fost încredințate de comitent. 

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 56) În cadrul efectelor răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, comitentul, dacă a 
acoperit prejudiciul, are posibilitatea formulării unei acțiuni în regres împotriva prepusului, 
deoarece: 

A răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia și nu o răspundere pentru fapta proprie; 
B răspunderea comitentului reprezintă o garanție pentru victimă; 
C prejudiciul trebuie să fie acoperit de cel care l-a produs. 

1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 57) Persoanele care au calitatea de paznici juridici ai unui lucru sunt: 

A proprietarul lucrului, dacă nu a pierdut lucrului; 
B proprietarul lucrului, chiar și în cazul în care a pierdut lucrul; 
C titularii unor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. 

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:2

 58) Pentru angajarea răspunderii pentru lucruri se cer întrunite următoarele condiții: 

A existența prejudiciului;
B raportul de cauzalitate dintre prejudiciu și lucru;
C faptul că lucrul se află în paza materială a unei persoane.


1 A+B+C
2 A+C
3 A+B

Ans:3


 59) Paznicul juridic poate inlatura raspunderea sa, in cazul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general, prin dovedirea existentei unor cauze exoneratoare de raspundere:

A fapta victimei, dacă nu întrunește caracteristicile unei adevărate forțe majore; 
B fapta victimei, dacă întrunește caracteristicile unei adevărate forțe majore; 
C forța majoră. 
 
1 A+B 
2 A+C 
3 B+C

Ans:3

 60) Executarea obligațiilor poate fi: 

A executare directă; 
B executare indirectă; 
C executare integrală. 

1 A+B 
2 A+C 
3 A+B+C

Ans:1

 61) Executarea obligațiilor este guvernată de principiul: 

A indivizibilității plății;
B executării directe sau în natură;
C executării indirecte sau prin echivalent.


1 A+B 
2 B+C 
3 A+B+C

Ans:1

 62) Plata poate fi făcută de următoarele persoane: 

A debitor, personal sau prin reprezentant;
B codebitorul solidar sau indivizibil;
C un terț interesat.


1 A+B 
2 B+C 
3 A+B+C 

Ans:3

63) Plata poate fi primita de :

A un terț desemnat de justiție pentru a primi plata;
B succesorii creditorului;
C cesionarul creanței.


1 B+C
2 A+B+C
3 A+B

Ans:2

 64) Plata făcută altor persoane este valabilă în următoarele cazuri: 

A când plata s-a făcut cu bună credință posesorului creanței;
B când plata făcută unei alte persoane a profitat creditorului;
C când plata făcută unei alte persoane nu a profitat creditorului.


1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:1

 65) De la principiul indivizibilității plății există următoarele excepții: 

A când instanța de judecată acordă debitorului un termen de grație și eșalonarea plății; 
B în caz de deces al debitorului, când datoria se împarte între moștenitorii acestuia; 
C atunci când creditorul consimte ca plata să se facă fracționat, pentru o parte din datorie. 

1 A+C
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 66) În funcție de izvorul său, imputația plății poate fi: 

A legală;
B judiciară;
C convențională.


1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:2

67) plata trebuie facuta:

A în momentul în care creanța a devenit exigibilă;
B imediat după nașterea raportului obligațional;
C la expirarea termenului suspensiv.


1 B+C
2 A+B+C
3 A+C

Ans:2

 68) 
Conform principiului „plata este cherabilăși nu portabilă”, plata trebuie să se facă la: 

1 locul stabilit prin acordul de voință al părților;
2 domiciliul creditorului;
3 domiciliul debitorului;

Ans:3

 69) 
În cazul executării indirecte a obligațiilor (executare prin echivalent) se pot acorda 
despăgubiri: 

A compensatorii;
B cominatorii;
C moratorii;


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:2

 70) 
Despăgubirile moratorii: 

1 reprezintă dreptul creditorului de a pretinde și de a obține de la debitor îndeplinirea 
exactă a prestației la care acesta s-a obligat; 
2 reprezintă echivalentul prejudiciului pe care creditorul l-a suferit pentru neexecutarea 
totală sau parțială a obligației; 
3 reprezintă echivalentul prejudiciului pe care creditorul l-a suferit ca urmare a executării 
cu întârziere a obligației.

Ans:3

 71) 
Despăgubirile compensatorii: 

1 reprezintă echivalentul prejudiciului pe care creditorul l-a suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligației; 
2 reprezintă un efect specific al raportului juridic obligațional; 
3 reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea totală sau parțială a obligației. 

Ans:3

72) Pentru existenta raspunderii contractuale trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

A existența unei fapte ilicite care constă în neexecutarea obligațiilor contractuale asumate de debitor; 
B existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorului; 
C existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului și prejudiciul creditorului. 

1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 73) 
Punerea în întârziere a debitorului, în cazul răspunderii contractuale, produce următoarele efecte juridice: 

A de la data punerii în întârziere debitorul datorează daune - interese moratorii; 
B de la data punerii în întârziere creditorul este îndreptățit să pretindă daune – 
interese compensatorii; 
C când obligația constă în a da un bun individual determinat, din acest moment, 
riscul se strămută asupra debitorului. 

1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 74) În cazul executării prin echivalent a obligațiilor, evaluarea despăgubirilor, se poate face pe cale: 

A legală;
B judiciară;
C convențională.


1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

Ans:2

 75) 
Clauza penală prezintă următoarele caractere juridice: 

A este o convenție principală;
B este o convenție accesorie;
C este obligatorie între părți.


1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:2

76) Creditorii chirografari au urmatoarele drepturi asupra patrimoniului debitorului:

A să ceară executarea silită asupra bunurilor debitorului;
B să ceară luarea unor măsuri conservatorii;
C să intenteze acțiunea revocatorie (pauliană)

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 77) Măsurile ce pot fi luate de creditor pentru conservarea patrimoniului debitorului sunt: 

A dreptul de a formula acțiunea în declararea simulației;
B cererea de pune sechestru pe anumite bunuri ale debitorului;
C dreptul de a interveni în procesele debitorului, cu privire la bunuri din patrimoniu sau de partaj, pentru ca acestea să nu fie făcute cu viclenie pentru 
vătămarea dreptului debitorului. 

1 B+C
2 A+B+C
3 A+B

Ans:2

 78) Pentru intentarea acțiunii oblice (indirectă sau subrogatorie) se cer întrunite următoarele condiții: 

A creanța creditorului să fie certă, lichidăși exigibilă;
B debitorul să fie activ;
C creditorul să aibă un interes serios și legitim pentru a intenta acțiunea.


1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:2

 79) 
Acțiunea pauliană (revocatorie) se poate face dacă sunt întrunite următoarele condiții: 

A creanța creditorului să fie posterioară actului atacat;
B creanța creditorului să fie anterioară actului atacat;
C să existe un act fraudulos al debitorului prin care s-a cauzat o prejudiciere 
a drepturilor creditorului constând în micșorarea gajului general, de natură să 
determine sau să mărească insolvabilitatea debitorului. 

1 A+B
2 B+C
3 A+C

Ans:2

80) In cazul admiterii actiunii pauliene (revocatorii) se produc urmatoarele efecte:

A actul atacat, dovedit fraudulos, va fi opozabil creditorului;
B actul atacat, dovedit fraudulos, va fi inopozabil creditorului;
C terțul dobânditor al bunului poate să-l păstreze dacă oferă o sumă de bani creditorului pentru satisfacerea creanței. 

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:2

 81) Modurile de transmitere a obligațiilor sunt: 

1 cesiunea de creanță;
2 novația;
3 delegația.

Ans:1

 82) Cesiunea de creanță trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 

A toate condițiile de validitate ale unui contract referitoare la consimțământ, capacitate, obiect și cauză; 
B pentru încheierea sa valabilă se cere consimțământul debitorului; 
C pentru încheierea sa valabilă nu se cere consimțământul debitorului. 

1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:2

 83) Pentru opozabilitatea față de terți, cesiunea de creanță: 

A trebuie să fie notificată debitorului;
B nu trebuie să fie notificată debitorului;
C trebuie să fie acceptată de debitor printr-un act încheiat în formă autentică.

1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:2

 84) În materia cesiunii de creanță sunt terți: 

A debitorul cedat;
B creditorii cedentului;
C cesionarii ulteriori și succesivi ai aceleiași creanțe.


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 85) in functie de izvorul sau subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei poate fi:

A subrogație legală;
B subrogație convențională consimțită de creditor;
C subrogație convențională consimțită de debitor.


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 86) Subrogația consimțită de creditor prezintă următoarele trăsături caracteristice: 

A trebuie să se producă concomitent cu plata;
B trebuie să fie expresă;
C pentru a opera se cere consimțământul debitorului.


1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:1

 87) Subrogația consimțită de debitori prezintă următoarele trăsături caracteristice: 

A nu presupune consimțământul creditorului;
B este un act juridic solemn;
C în situația în care creditorul refuză plata, debitorul are la îndemână oferta reală urmată de consemnațiune. 

1 B+C
2 A+B+C
3 A+B

Ans:2

 88) Sunt moduri de transformare a obligațiilor: 

1 subrogația în drepturile creditorului prin plata creanței;
2 compensația;
3 novația.

Ans:3

 89) Novația presupune întrunirea unor condiții speciale: 

A existența unei obligații valabile, veche, care să se stingă prin novație;
B intenția părților de a nova;
C prin acordul părților să se nască o obligație valabilă, nouă, care să înlocuiască obligația veche. 

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

90)Novatia este: 

1 o convenție prin care părțile unui raport juridic obligațional sting o obligație veche și o 
înlocuiesc cu o obligație nouă; 
2 mijloc de stingere a două obligații reciproce și de aceeași natură existente între două 
persoane; 
3 o instituție juridică prin care, în temeiul convenției sau în temeiul legii, o persoană care 
plătește o datorie a altuia către creditor, ia locul creditorului plătit.

Ans:1

 91) Obligațiile se sting prin următoarele moduri: 

A compensație,
B confuziune;
C imposibilitate fortuită de executare.


1 A+B
2 A+B+C
3 A+C

Ans:2

 92) În funcție de izvorul său compensația poate fi: 

A legală;
B convențională;
C judecătorească.


1 A+B+C
2 B+C
3 A+B

Ans:1

 93) Pentru existența unei compensații legale se cer întrunite următoarele condiții: 

A obligațiile să fie reciproce;
B creanțele să aibă ca obiect prestația de a da o sumă 
de bani sau bunuri fungibile;
C creanțele să fie certe, lichide și exigibile.


1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 94) Darea în plată este: 

1 acel mod de stingere a obligațiilor care constă în întrunirea, în aceeași persoană, a calității 
de creditor și de debitor al aceleiași obligații; 
2 acel mod de stingere al obligațiilor care constă în acceptarea de către creditor, la 
propunerea debitorului, de a primi o altă prestație în locul celei la care s-a obligat la 
încheierea raportului juridic obligațional; 

3 este renunțarea cu titlu gratuit a creditorului de a-și valorifica creanța pe care o are 
împotriva debitorului său. 

Ans:2

 95) Caracterul complex al obligatiei poate sa rezulte din:

A afectarea de modalități;
B pluralitatea de obiecte;
C pluralitatea de subiecte.


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 96) Obligația alternativă este: 

1 acea obligație al cărei obiect constă în două sau mai multe prestații dintre care, la 
alegerea uneia din părți, executarea unei singure prestații duce la stingerea obligației; 

2 acea obligație cu subiecte multiple în cadrul căreia fiecare creditor solidar poate cere 
debitorului întreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la 
executarea integrală a prestației datorate de toți creditorului; 

3 acel raport obligațional cu pluralitate de subiecte între care creanța și datoria se divid de 
plin drept.

Ans:1

 97) Fidejusiunea sau cauțiunea prezintă următoarele caractere juridice: 

A caracter accesoriu față de obligația principală în vederea garantării căreia s-a încheiat;
B caracter gratuit;
C caracter unilateral.

1 A+B
2 A+B+C
3 A+C

Ans:2

 98) Fidejusiunea poate fi, în funcție de izvorul său: 

A legală;
B judecătorească;
C convențională.


1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

Ans:3

 99) Sunt garanții reale: 

A gajul sau amanetul;
B ipoteca;
C privilegiile.


1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

100) Contract6ul de gaj prezinta urmatoarele caracatere juridice:

A caracter accesoriu în raport cu obligația principală pe care o garantează;
B caracter bilateral;
C este titlu executoriu.


1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

Ans:3

 101) Ipoteca este: 

1 un contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului său un bun mobil pentru 
garantarea unei datorii ce constă în îndeplinirea unei obligații civile sau comerciale; 
2 un drept real accesoriu care are ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei 
persoane, fără deposedare; 
3 dreptul unui creditor de a fi plătit cu prioritate față de alți creditori, datorită calității 
creanței sale.

Ans:2

 102) Ipoteca prezintă următoarele caractere generale: 

A este o garanție imobiliară;
B este o garanție specializată;
C este indivizibilă.


1 A+C
2 B+C
3 A+B+C

Ans:3

 103) Pe cale principală, ipoteca se poate stinge prin: 

A renunțarea creditorului la ipotecă;
B oferta de purgă;
C remitere de datorie.


1 A+C
2 A+B
3 A+B+C

Ans:2

 104) În raport de dispozițiile Codului civil, privilegiile se clasifică astfel: 

A privilegii generale;
B privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile;
C privilegii speciale asupra anumitor bunuri imobile.


1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

Ans:2

105) Dreptul de retentie:

A este un drept real de garanție perfect; 
B este un drept real de garanție imperfect care conferă retentorului numai o 
detenție precară; 
C presupune existența unei legături între datoria pe care deținătorul lucrului o 
pretinde de la creditorul restituirii și lucru (debitum cum re iunctum). 

1 A+B
2 A+C
3 B+C

Ans:3