DREPT_2_DPP_1 
DREPT PROCESUAL PENAL 
MULTIPLE CHOICE 

1. Manifestarea de vointa a persoanei vatamate de a participa în procesul penal ca parte vatamata, daca 
nu a fost ascultata ca martor, este un fapt juridic: 
a. constitutiv 
b. modificator 
c. impeditiv 

ANS: A

2. Instantele judecatoresti militare sunt: 
a. tribunalele militare de mare unitate, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militara de Apel; 
b. tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militara de Apel; 
c. tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militara de Apel, Sectia militara 
a Curtii Supreme de Justitie.  

ANS: B

3. Partea vatamata poate fi reprezentata: 
a. întotdeauna; 
b. când este minor; 
c. numai în cursul judecatii.  

ANS: A

4. Persoana responsabila civilmente poate interveni ca parte în procesul penal: 
a. în tot cursul urmaririi penale, iar în fata primei instante pâna la citirea actului de sesizare; 
b. în tot cursul urmaririi penale, iar în fata primei instante pâna la sesizarea acesteia; 
c. în tot cursul urmaririi penale, iar în fata primei instante pâna la terminarea cercetarii 
judecatoresti. 
d. chiar din etapa actelor premergatoare.  

ANS: C

5. Mostenitorii inculpatului pot fi introdusi în procesul penal ca subiecti pasivi ai actiunii civile daca 
decesul inculpatului a intervenit: 
a) înainte de sesizarea instan.ei cu judecarea ac.iunii penale; 
b) dupa sesizarea instan.ei cu judecarea ac.iunii penale; 
c) înainte de începerea urmaririi penale; 
d) dupa începere urmaririi penale; 
e) în etapa actelor premergatoare. 
a. a+b 
b. a+c 
c. b+d 
d. a+e 
e. b+d 
 
ANS: A

6. Izvoarele dreptului procesual penal sunt: 
a. Constitutia, Codul de procedura penala si alte coduri (penal, civil, de procedura civila 
etc.), legile de organizare si functionare a organelor judiciare, practica judiciara, unele 
tratate si conventii internationale ratificate de tara noastra; 
b. Constitutia, Codul de procedura penala si alte coduri (penal, civil, de procedura civila 
etc.), legile de organizare si functionare a organelor judiciare, legile penale speciale care 
contin si dispozitii procesual penale, cutuma; 
c. Constitutia, Codul de procedura penala si alte coduri (penal, civil, de procedura civila 
etc.), legile de organizare si functionare a organelor judiciare, legile penale speciale care 
contin si dispozitii procesual penale, unele tratate si conventii internationale ratificate de 
tara noastra.  

ANS: C

7. Pentru infractiunile savârsite împotriva reprezentantului unui stat strain (infractiuni contra vietii, 
integritatii corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii acestuia), actiunea penala se pune în miscare: 
a) cu autorizarea prealabila a unui procuror general; 
b) la dorin.a exprimata de guvernul strain; 
c) cu avizul ministrului justi.iei; 
d) cu autorizarea prealabila a procurorului general de pe lânga Înalta Curte de Casa.ie oi 
Justi.ie; 
e) cu avizul membrilor celor doua camere ale Parlamentului României; 
f) cu avizul sec.iilor Consiliului Superior al Magistraturii. 
a. a+c 
b. a+b 
c. b+d  

ANS: C

8. Parchetele militare sunt: 
a. parchetele militare de pe lânga tribunalele militare, Parchetul Militar de pe lânga 
Tribunalul Militar Teritorial, Parchetul Militar de pe lânga Curtea Militara de Apel; 
b. parchetele militare de pe lânga tribunalele militare teritoriale, Parchetul Militar de pe lânga 
Curtea Militara de Apel, Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lânga 
Curtea Suprema de Justitie; 
c. parchetele militare de pe lânga tribunalele militare, Parchetul Militar de pe lânga 
Tribunalul Militar Teritorial, Parchetul Militar de pe lânga Curtea Militara de Apel, Sectia 
Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie.  

ANS: A

9. Invinuitul este: 
a. persoana fata de care s-a dispus începerea urmaririi penale si punerea în miscare a actiunii 
penale; 
b. persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, cât timp nu a fost pusa în miscare 
actiunea penala împotriva sa; 
c. persoana fata de care nu s-a dispus începerea urmaririi penale, dar se presupune ca a 
savârsit o fapta prevazuta de legea penala. 

ANS: B

10. Succesorii pot înlocui în procesul penal: 
a. partea civila, partea responsabila civilmente si inculpatul; 
b. partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente; 
c. toate partile. 
d. partea civila, partea responsabila civilmente si învinuitul.  

ANS: C

11. Aparatorul învinuitului sau inculpatului are dreptul, în cursul urmaririi penale: 
a) sa asiste la efectuarea anumitor acte de urmarire penala (ascultarea inculpatului, perchezitii, 
cercetari la fata locului, autopsii, prelungirea duratei arestarii), iar la efectuarea altor acte de urmarire 
numai cu încuviin.area organului de urmarire penala; 
b) sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala; 
c) sa asiste si sa-1 reprezinte pe învinuit sau inculpat la efectuarea oricarui act de urmarire 
penala; 
d) sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta 
clientului sau si poate formula cereri si depune memorii. 
a. a+b 
b. b+c 
c. c+d 

ANS: C
 
12. Partea civila poate renunta la actiunea civila introdusa în procesul penal, adresându-se unei instante 
civile: 
a. oricând, înainte de solutionarea actiunii civile în procesul penal; 
b. când procesul penal a fost suspendat; 
c. când procesul penal a fost suspendat sau când punerea în miscare a actiunii penale a avut loc ulterior pornirii actiunii civile.  

ANS: B

13. Potrivit principiului oficialitatii: 
a. actele necesare desfasurarii procesului penal se îndeplinesc din oficiu de catre organele 
judiciare, afara de cazurile când prin lege se dispune altfel; 
b. actele necesare desfasurarii procesului penal se îndeplinesc de catre organele judiciare 
oficiale; 
c. actele necesare desfasurarii procesului penal sunt oficiale, cu exceptia cazurilor când legea dispune altfel.  

ANS: A

14. Organele judiciare sunt: 
a) organele de cercetare penala ale politiei, Ministerul Public si instantele judecatoresti; 
b) organele de cercetare penala, Ministerul Public si instantele judecatoresti; 
c) organele de urmarire penala, parchetele si instantele judecatoresti; 
d) organele de cercetare penala speciale, procurorul si judecatorul; 
e) organele de cercetare penala, procurorul si instantele de judecata. 
a. a+b 
b. b+c 
c. b+e  

ANS: C

15. Compunerea completului de judecata la instantele militare este urmatoarea; 
a. la judecata în prima instanta - 2 judecatori (cu exceptia unor cazuri expres prevazute de 
lege când completul este format dintr-un singur judecator); la judecata în apel - 3 
judecatori; la judecata în recurs - 3 judecatori; 
b. la judecata în prima instanta - un singur judecator; la judecata în apel - 2 judecatori; la 
judecata în recurs – 3 judecatori; 
c. la judecata în prima instanta de la tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial si 
Curtea Militara de Apel – un singur judecator; la judecata în apel de la Tribunalul Militar 
Teritorial si Curtea Militara de Apel - 2 judecatori; la judecata în recurs de la Tribunalul 
Militar Teritorial si Curtea Militara de Apel - 3 judecatori; la judecata în prima instanta si 
la judecata în recurs de la Sectia militara a Curtii Supreme de Justitie - 3 judecatori.  

ANS: B

16. Inculpatul este: 
a. persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, cât timp nu a fost pusa în miscare 
actiunea penala împotriva sa; 
b. persoana împotriva careia s-a pus în miscare actiunea penala; 
c. persoana trimisa în judecata, fata de care s-a pus în miscare actiunea penala. 
d. persoana fata de care se desfasoara actele premergatoare de catre investigatorii sub 
acoperire; 
e. persoana cu privire la care completul de judecata a întocmit procesul-verbal de constatare 
a infractiunii de audienta  

ANS: B

17. Partea civila poate fi reprezentata: 
a. numai în cursul judecatii; 
b. întotdeauna; 
c. când este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu 
restrânsa. 
d. este persoana juridica 
e. numai în faza de urmarire penala  

ANS: B

18. Actiunea penala are ca obiect: 
a. strângerea de probe pentru constatarea existentei infractiunii, identificarea faptuitorului si 
stabilirea vinovatiei; 
b. tragerea la raspundere penala a celor care au savârsii infractiuni; 
c. declansarea si sustinerea procesului penal.  

ANS: B

19. Persoana vatamata care a introdus actiunea civila la instanta civila poate parasi calea civila, adresânduse 
organelor judiciare penale: 
a. oricând, înainte de solutionarea actiunii civile în procesul civil; 
b. când procesul civil a fost suspendat sau când punerea în miscare a actiunii penale a avut 
loc ulterior pornirii actiunii civile în fata instantei civile; 
c. când punerea în miscare a actiunii penale a avut loc ulterior pornirii actiunii civile la 
instanta civila sau când procesul penal a fost reluat dupa suspendare, scoaterea de sub 
urmarire penala sau încetarea urmaririi penale. 
d. dupa solutionarea actiunii civile la instanta civila constatând ulterior ca prejudiciul cauzat 
prin infractiune este mai mare decât cel obtinut prin hotarârea civila  

ANS: C

20. Fazele procesului penal în forma tipica sunt: 
a. punerea în miscare a actiunii penale, judecata, punerea în executare a hotarârii 
judecatoresti definitive; 
b. urmarirea penala, exercitarea actiunii penale, punerea în executare a hotarârii judecatoresti 
definitive; 
c. urmarirea penala, judecata, punerea în executare a hotarârii judecatoresti definitive. 
d. judecata si punerea în executare a hotarârilor penale definitive. 

ANS: C
 
21. Imunitatea magistratilor presupune ca acestia nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau 
trimisi în judecata, fara: 
a. avizul ministrului justitiei; 
b. autorizarea unui procuror general 
c. cererea Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui României; 
d. încuviintarea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si 
Justitie 
e. avizul sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii  

ANS: E

22. Succesorii sunt: 
a. acele persoane care înlocuiesc partile în procesul penal pe latura civila a cauzei, în baza 
unui mandat sau a unei procuri speciale; 
b. acele persoane care înlocuiesc partile la efectuarea anumitor acte procesuale, în baza unui 
drept procesual propriu, dar pentru valorificarea intereselor partilor; 
c. acele persoane care înlocuiesc partile în procesul penal pe latura civila a cauzei, în situatia 
decesului partii-persoana fizica sau a reorganizarii, desfiintarii ori dizolvarii partiipersoana 
juridica.  

ANS: C

23. Activitatea Ministerului Public este reglementata pe principiile: 
a. legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic; 
b. legalitatii, inamovibilitatii si controlului ierarhic; 
c. legalitatii, independentei si impartialitatii.  

ANS: A

24. Declaratia de participare în proces ca parte vatamata se poate face: 
a. in tot cursul urmaririi penale, pâna la întocmirea rechizitoriului; 
b. în tot cursul urmaririi penale, iar în fata primei instante de judecata pâna la sesizarea 
instantei; 
c. în tot cursul urmaririi penale, iar în fata primei instante de judecata pâna la citirea actului 
de sesizare. 
d. în etapa actelor premergatoare, pâna la începerea urmaririi penale 
e. în fata primei instante, pâna la prima zi de înfatisare  

ANS: C

25. Persoana responsabila civilmente poate fi introdusa ca parte în procesul penal: 
a. în tot cursul urmaririi penale, pâna la întocmirea rechizitoriului; 
b. în tot cursul urmaririi penale, iar în fata primei instante de judecata pâna la citirea actului 
de sesizare; 
c. în tot cursul urmaririi penale, iar în fata primei instante de judecata pâna la terminarea 
cercetarii judecatoresti. 
d. pe tot parcursul procesului penal.  

ANS: B

26. În cursul urmaririi penale, asistenta juridica a inculpatului este obligatorie în urmatoarele situatii: 
a) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei unitati militare de 
învatamânt, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, arestat chiar în 
alta cauza ori când legea prevede pentru infractiunea savârsita pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani; 
b) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei 
unitati militare de învatamânt, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ 
ori este arestat chiar în alta cauza, organul judiciar apreciaza ca nu si-ar putea face singur apararea ; 
c) este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei 
unitati militare de învatamânt, internat într-un centru de reeducare, arestat chiar în alta cauza ori când 
legea prevede pentru infractiunea savârsita pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani; 
d) este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, este 
retinut sau arestat chiar în alta cauza, când fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii 
medicale sau obligarea la tratament medical chiar în alta cauza ori organul judiciar apreciaza ca nu siar 
putea face singur apararea. 
a. a+b 
b. b+c 
c. b+d  

ANS: C

27. Nu pot fi martori asistenti: 
a. minorii sub 14 ani, cei interesati în cauza si cei care fac parte din aceeasi unitate cu 
organul care efectueaza actul procedural; 
b. minorii, cei interesati în cauza si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care 
efectueaza actul procedural; 
c. persoanele obligate a pastra secretul profesional, cei interesati în cauza si cei care fac parte 
din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural. 
d. minorii cu vârsta cuprinsa între 14 si 18 ani, cei interesati în cauza si cei care fac parte din 
aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural  

ANS: A

28. Probele sunt pertinente daca: 
a. sunt esentiale în cauza, contribuind hotarâtor la solutionarea acesteia; 
b. prin informatiile pe care Ie furnizeaza, sunt necesare pentru solutionarea cauzei; 
c. au legatura cu solutionarea cauzei. 
d. sunt concludente si utile cauzei 
 
ANS: C

29. Constatarile medico-legale se dispun: 
a. în caz de moarte violenta, în caz de moarte a carei cauza nu se cunoaste sau este suspecta 
si când este necesara examinarea corporala a învinuitului ori a persoanei vatamate, pentru 
a se constata daca pe corpul acestora exista urmele infractiunii, 
b. în cazul infractiunii de omor deosebit de grav, în caz de moarte a carei cauza nu se 
cunoaste sau este suspecta si când este necesara examinarea corporala a învinuitului ori a 
persoanei vatamate pentru a se constata daca pe corpul acestora exista urme ale 
infractiunii; 
c. în caz de moarte a carei cauza nu se cunoaste sau este suspecta, când organul judiciar are 
îndoiala asupra starii psihice a învinuitului sau inculpatului si când este necesara 
examinarea corporala a învinuitului ori a persoanei vatamate, pentru a se constata pe 
corpul acestora existenta urmelor infractiunii.  

ANS: A

30. Recuzarea poate fi ceruta de catre: 
a. parti; 
b. parti si procuror; 
c. persoana incompatibila. 
d. orice persoana interesata, chiar daca nu are legatura cu cauza respectiva  

ANS: A

31. Juramântul se depune la ascultarea: 
a. martorului; 
b. partii vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si a martorului; 
c. martorului, a expertului si a interpretului. 
d. învinuitului sau inculpatului precum si a celorlalte parti din cauza  

ANS: C

32. Participatia penala este o situatie de: 
a. conexitate; 
b. indivizibilitate; 
c. determinare a persoanelor care pot participa la desfasurarea procesului penal.  

ANS: B

33. Perchezitia poate fi dispusa de: 
a. organul de cercetare penala sau instanta de judecata 
b. procuror sau instanta de judecata 
c. organele de urmarire penala sau instanta de judecata 
d. numai de catre organele de urmarire penala 
e. numai de catre instanta de judecata  

ANS: C

34. Sub aspectul competentei functionale, tribunalul judeca: 
a. în prima instanta, în apel si în recurs; 
b. în prima instanta, în apel si în recurs si solutioneaza conflictele de competenta ivite între 
judecatoriile din raza sa teritoriala, 
c. în prima instanta si în apel si solutioneaza conflictele de competenta ivite între 
judecatoriile din raza sa teritoriala 
d. în prima instanta si în recurs si solutioneaza conflictele de competenta ivite între 
judecatoriile din circumscriptia sa teritoriala 
e. în apel si în recurs si solutioneaza conflictele de competenta ivite între judecatoriile din 
circumscriptia sa teritoriala.  

ANS: B

35. Competenta materiala este: 
a. acea forma de competenta prin care se determina categoriile de activitati pe care le 
desfasoara fiecare organ judiciar; 
b. acea forma de competenta prin care se stabileste capacitatea unui organ judiciar de a 
instrumenta anumite cauze penale în functie de natura si gravitatea infractiunilor; 
c. acea forma de competenta prin care se determina sfera atributiilor pe care le are de 
îndeplinit, potrivit legii, fiecare categorie de organe judiciare. 
d. acea forma de competenta determinata de calitatea sau functia persoanei 
e. acea forma de competenta care depinde de circumscriptia organului judiciar  

ANS: B

36. Înscrisurile, ca mijloace de proba în procesul penal, sunt: 
a. actele scrise care prin continutul, aspectul sau locul unde se gasesc ajuta la aflarea 
adevarului în cauza; 
b. actele scrise care, prin continutul lor, contribuie la aflarea adevarului în cauza, fara sa 
reprezinte forma scrisa de exprimare a celorlalte mijloace de proba; 
c. actele scrise, inclusiv formele scrise în care se consemneaza celelalte mijloace de proba, 
care contribuie, prin continutul lor, la aflarea adevarului în cauza. 
d. actele scrise care datorita continutului lor contrafacut, alterat în orice mod ajuta la 
solutionarea legala si temeinica a cauzei; 
e. actele scrise care datorita urmelor infractiunii care se gasesc pe ele sunt necesare în 
procesul de probare a faptei penale.  

ANS: C

37. Probele directe sunt acele elemente de fapt care: 
a. sunt obtinute din sursa originara; 
b. servesc la dovedirea vinovatiei învinuitului sau inculpatului; 
c. dovedesc în mod nemijlocit fapta învinuitului sau inculpatului.  

ANS: C

38. Expertiza este obligatorie în urmatoarele situatii 
a. în cazul infractiunii de omor deosebit de grav; când organul judiciar are îndoiala asupra 
starii psihice a învinuitului sau inculpatului; când trebuie stabilite cauzele mortii, daca nu 
s-a întocmit un raport medico-legal; în cazul infractiunii de pruncucidere; 
b. în caz de moarte violenta; când organul judiciar are îndoiala asupra starii psihice a 
învinuitului sau inculpatului; în caz de moarte a carei cauza nu se cunoaste sau este 
suspecta; în cazul infractiunii de pruncucidere; 
c. în cazul infractiunii de omor deosebit de grav; când este necesara examinarea corporala a 
învinuitului sau a persoanei vatamate, pentru a se constata daca pe corpul acestora exista 
urme ale infractiunii; când trebuie stabilite cauzele mortii, daca nu s-a întocmit un raport 
medico-legal; în cazul infractiunii de pruncucidere.  

ANS: A

39. Stramutarea poate opera: 
a. numai între instantele judecatoresti; 
b. numai între organele de urmarire penala; 
c. între toate categoriile de organe judiciare.  

ANS: A

40. Darea declaratiei de catre învinuit sau inculpat reprezinta: 
a. obligatie a acestuia; 
b. un drept al acestuia; 
c. un drept si, în acelasi timp, o obligatie a acestuia.  

ANS: B

41. Concursul ideal de infractiuni este o situatie de: 
a. indivizibilitate; 
b. schimbare a încadrarii juridice; 
c. conexitate. 
d. de schimbare a calificarii juridice  

ANS: A

42. La efectuarea cercetarii la fata locului: 
a. prezenta învinuitului sau inculpatului este obligatorie; 
b. prezenta învinuitului sau inculpatului retinut ori arestat este obligatorie; 
c. nu este obligatorie prezenta învinuitului sau inculpatului.  

ANS: C

43. Sub aspectul competentei functionale, tribunalul militar teritorial judeca: 
a. în prima instanta, în apel si în recurs; 
b. în prima instanta si în apel si solutioneaza conflictele de competenta ivite între tribunalele 
militare din raza sa teritoriala; 
c. în prima instanta, în apel si în recurs si solutioneaza conflictele de competenta ivite între 
tribunalele militare din raza sa teritoriala. 
d. în prima instanta, în recurs si solutioneaza conflictele de competenta ivite între tribunalele 
militare din raza sa teritoriala  

ANS: C

44. Criteriul legal de preferinta pentru determinarea competentei teritoriale pentru infractiunile savârsite în 
tara este : 
a. locul unde a fost prins faptuitorul, locul unde a fost savârsita infractiunea, locul unde 
locuieste persoana vatamata sau locul unde locuieste faptuitorul; 
b. locul unde a fost savârsita infractiunea, locul unde a fost prins faptuitorul, locul unde 
locuieste persoana vatamata sau locul unde locuieste faptuitorul; 
c. locul unde a fost savârsita infractiunea, locul unde a fost prins faptuitorul, locul unde 
locuieste faptuitorul sau locul unde locuieste persoana vatamata.  

ANS: C

45. Înregistrarile audio sau video, ca mijloace de proba în procesul penal, pot fi efectuate, de regula, numai 
cu autorizarea motivata a: 
a) procurorului general al Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie; 
b) procurorului general al parchetului de pe lânga curtea de apel; 
c) procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel. 
d) procurorul care efectueaza sau supravegheaza desfasurarea urmaririi penale în cauza data 
a. a+b 
b. nici unul 
c. c  

ANS: B

46. Probele indirecte sunt acele elemente de fapt care: 
a. sunt obtinute dintr-o alta sursa decât cea originara; 
b. deriva din probele directe; 
c. nu dovedesc în mod direct fapta, dar prin coroborare cu alte probe, pot conduce la anumite 
concluzii în cauza respectiva.  

ANS: C

47. Comisia rogatorie este institutia prin care: 
a. un organ judiciar care nu are posibilitatea sa efectueze un act procedural de competenta sa sau sa administreze anumite probe se adreseaza pentru efectuarea activitatii respective 
unui alt organ judiciar egal în grad, care are aceasta posibilitate; 
b. un organ judiciar care nu este competent sa efectueze un act procedural sau sa 
administreze anumite probe se adreseaza organului judiciar competent, egal în grad, pentru 
efectuarea acelei activitati; 
c. un organ judiciar care nu are posibilitatea sa efectueze un act procesual de competenta sa 
se adreseaza pentru efectuarea actului respectiv unui organ judiciar egal în grad, care are 
aceasta posibilitate. 
d. un organ judiciar care nu are posibilitatea sa efectueze un act procedural de competenta sa 
sau sa administreze anumite probe se adreseaza pentru efectuarea activitatii respective 
unui alt organ judiciar inferior în grad, care are aceasta posibilitate  

ANS: A

48. Conflictele de competenta pot interveni: 
a) numai între organele judiciare care au aceeasi competenta materiala; 
b) între toate categoriile de organe judiciare; 
c) numai între organele judiciare care au aceeasi competenta functionala; 
d) numai între organele judiciare care au aceeasi competenta teritoriala; 
e) numai între organele judiciare care au aceeasi competenta personala. 
a. a+b 
b. a+b+c+d 
c. a+c+d+e  

ANS: C

49. Persoanele care nu pot fi obligate sa depuna ca martori sunt: 
a. persoanele obligate sa pastreze secretul profesional cu privire la faptele si împrejurarile de 
care au luat cunostinta în exercitiul profesiei; 
b. minorii sub 14 ani; 
c. sotul si rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului 
d. minorii cu vârsta cuprinsa între 14 si 18 ani  

ANS: C

50. Disjungerea nu este posibila în situatiile de: 
a. conexitate; 
b. indivizibilitate determinate de concursul ideal de infractiuni si de infractiunile continuate, 
complexe sau de obicei; 
c. conexitate si indivizibilitate determinata de participarea mai multor persoane la savârsirea 
unei infractiuni.  

ANS: B

51. La efectuarea reconstituirii: 
a. prezenta învinuitului sau inculpatului este obligatorie; 
b. prezenta învinuitului sau inculpatului retinut ori arestat este obligatorie; 
c. nu este obligatorie prezenta învinuitului sau inculpatului.  

ANS: A

52. Sub aspectul competentei functionale, judecatoria judeca: 
a. în prima instanta si în apel; 
b. în prima instanta; 
c. în prima instanta, în apel si în recurs. 
d. în prima instanta si în recurs  

ANS: B

53. Competenta personala este acea forma de competenta prin intermediul careia se stabilesc organele 
judiciare care pot solutiona anumite cauze penale în functie de: 
a. calitatea persoanei vatamate la momentul savârsirii infractiunii; 
b. calitatea faptuitorului si calitatea persoanei vatamate la momentul savârsirii infractiunii; 
c. calitatea faptuitorului la momentul savârsirii infractiunii 
d. functia învinuitului sau inculpatului în momentul judecatii 
e. functia persoanei vatamate în momentul judecatii  

ANS: C

54. Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori sunt: 
a. minorii sub 14 ani si persoanele obligate sa pastreze secretul profesional cu privire la 
faptele si împrejurarile de care au luat cunostinta în exercitiul profesiei; 
b. sotul si rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului, precum si persoanele obligate sa 
pastreze secretul profesional cu privire la faptele si împrejurarile de care au luat cunostinta 
în exercitiul profesiei, 
c. persoana vatamata care se constituie parte civila sau participa în proces ca parte vatamata 
si persoanele obligate sa pastreze secretul profesional cu privire la faptele si împrejurarile 
de care au luat cunostinta în exercitiul profesiei.  

ANS: C

55. Obiectul activitatii de probare reprezinta: 
a. totalitatea aspectelor de fapt si de drept ce urmeaza a fi dovedite în scopul rezolvarii unei 
cauze penale; 
b. totalitatea faptelor si împrejurarilor de fapt ce trebuie dovedite în scopul rezolvarii unei 
cauze penale; 
c. obligatia procesuala ce revine unui participant în proces de a dovedi împrejurarile care au 
legatura cu rezolvarea cauzei penale 
d. totalitatea aspectelor de drept ce urmeaza a fi dovedite în scopul rezolvarii unei cauze 
penale  

ANS: B

56. Constatarile tehnico-stiintifice pot fi dispuse: 
a. pe tot parcursul procesului penal, 
b. numai în cursul urmaririi penale; 
c. numai în cursul judecatii. 
d. în etapa actelor premergatoare  

ANS: B

57. Remediile procesuale ale incompatibilitatii sunt: 
a. stramutarea si recuzarea; 
b. declinarea de competenta si recuzarea; 
c. abtinerea si recuzarea. 
d. abtinerea si conflictul de competenta 
e. comisia rogatorie si delegarea  

ANS: C

58. Mijloacele de proba sunt: 
a. declaratiile învinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si 
ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, înscrisurile, înregistrarile audio 
sau video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico-stiintifice, 
constatarile medico-legale si expertizele, 
b. declaratiile învinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si 
ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, înscrisurile, înregistrarile audio 
sau video, mijloacele materiale de proba, cercetarile la fata locului, constatarile tehnicostiintifice, 
constatarile medico-legale si expertizele, 
c. declaratiile învinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si 
ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, procesele-verbale, înregistrarile 
de convorbiri sau de imagini, mijloacele materiale de proba, perchezitiile, constatarile 
tehnico-stiintifice, constatarile medico-legale si expertizele.  

ANS: A

59. Prorogarea de competenta consta în: 
a. extinderea competentei unui organ judiciar asupra altor fapte care au legatura cu obiectul 
cauzei sau asupra altor persoane care au participat la savârsirea infractiunii; 
b. extinderea competentei unui organ judiciar asupra unor acte materiale care intra în 
continutul aceleiasi infractiuni; 
c. extinderea competentei unui organ judiciar asupra unei cauze care, în mod normal, revine 
altui organ judiciar inferior sau egal în grad. 
d. extinderea competentei unui organ judiciar asupra unei cauze care, în mod normal, revine 
unui organ judiciar de alta natura  

ANS: C

60. Corpurile delicte sunt: 
a. obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savârsite si obiectele care sunt produsul 
infractiunii; 
b. obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savârsite si obiectele folosite sau destinate 
sa serveasca la savârsirea unei infractiuni; 
c. obiectele folosite sau destinate sa serveasca la savârsirea unei infractiuni si obiectele care 
sunt produsul infractiunii.  

ANS: C

61. Sub aspectul competentei functionale, tribunalul militar judeca: 
a. în prima instanta, 
b. în prima instanta, în apel si în recurs, 
c. în prima instanta si în recurs. 
d. în prima instanta si în apel  

ANS: A

62. Formele fundamentale ale competentei sunt: 
a. competenta functionala, competenta materiala si competenta personala, 
b. competenta materiala, competenta functionala si competenta teritoriala, 
c. competenta functionala, competenta teritoriala si competenta personala. 
d. competenta materiala, competenta functionala si competenta speciala  

ANS: B

63. Partile în procesul penal sunt: 
a) faptuitorul; 
b) învinuitul sau inculpatul; 
c) partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente; 
d) procurorul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente; 
e) învinuitul sau inculpatul, procurorul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente. 
a. a+b 
b. b+c 
c. c+d 
d. d  

ANS: B

64. Fazele procesului penal sunt: 
a) actele premergatoare; 
b) urmarirea penala; 
c) judecata; 
d) punerea în executare a hotarârilor penale definitive. 
a. a+c 
b. b+c+d 
c. a+b+c 
d. nici unul  

ANS: B

65. Activitatea de urmarire penala este desfasurata de: 
a) instanta de judecata; 
b) procuror; 
c) organele de cercetare ale politiei judiciare. 
d) organele de cercetare speciale. 
a. a+b 
b. b+c+d 
c. a+c 
d. d  

ANS: B

66. Actele procesuale care marcheaza limita initiala a fazei de urmarire penala sunt: 
a. rechizitoriul; 
b. procesul-verbal si hotarârea de declinare 
c. rezolutia si procesul verbal 
d. ordonanta. 
e. rezolutia  

ANS: E

67. Actele procesuale care marcheaza momentul final al fazei de urmarire penala sunt: 
a) procesul-verbal si rezolutia; 
b) rezolutia sau ordonanta; 
c) rechizitoriul 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: B

68. Momentul de început al fazei de judecata este marcat prin: 
a) rechizitoriu; 
b) plângerea prealabila 
c) ordonanta; 
d) plângerea împotriva rezolutiei si ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata, conform art. 2781 C.pr.pen. 
a. a+b+c 
b. b+c 
c. a+b+d 
d. a+d  

ANS: C

69. Momentul final al judecatii se marcheaza prin: 
a. hotarâre judecatoreasca penala; 
b. încheiere de declinare a judecatii; 
c. hotarâre penala definitiva. 
d. încheiere de suspendare a judecatii.  

ANS: C

70. Ce organe judiciare îsi desfasoara activitatea în faza de executare a hotarârilor penale definitive: 
a) procurorul; 
b) unele organe ale Ministerului Administratiei si Internelor; 
c) alte organe abilitate prin lege; 
d) instanta de judecata. 
a. a+b+c+d 
b. b+c+d 
c. b+d 
d. a+c  

ANS: B

71. Partea generala a dreptului procesual penal studiaza: 
a) actele procesuale si procedurale comune; 
b) probele si mijloacele de proba; 
c) urmarirea penala; 
d) masurile preventive si alte masuri procesuale; 
e) proceduri cu caracter special. 
a. a+b+d 
b. b+c+d+e 
c. a+c+e 
d. c+d 
e. a+b  

ANS: A

72. Partea speciala studiaza: 
a) participantii la procesul penal; 
b) judecata si punerea în executare a hotarârilor penale definitive; 
c) competenta organelor judiciare; 
d) urmarirea penala si procedurile speciale. 
a. a+b 
b. c+d 
c. b+d 
d. a+b+d  

ANS: C

73. Printre principiile fundamentale ale procesului penal figureaza: 
a) legalitatea, oficialitatea si operativitatea; 
b) contradictorialitatea, nemijlocirea si limba româna; 
c) aflarea adevarului, prezumtiei de nevinovatie 
d) garantarea dreptului la aparare, a libertatii persoanei si rolul activ al organelor judiciare. 
a. a+b 
b. b+d 
c. a+b+c  

ANS: B

74. Participantii în procesul penal sunt: 
a. organele judiciare; 
b. partile; 
c. organele judecatoresti, aparatorul si inculpatul; 
d. organele judecatoresti, aparatorul si alte persoane  

ANS: D

75. Sistemul instantelor judecatoresti cuprinde: 
a) Înalta Curte de Casatie si Justitie; 
b) curtea de apel; 
c) tribunalele specializate; 
d) judecatoriile; 
e) tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial si Curtea Militara de Apel. 
f) tribunalele si tribunalele specializate. 
a. a+b+d+c+d 
b. b+c+d+e 
c. c+d+f 
d. a+b+d+e+f 
e. b+c+d+f  

ANS: D

76. Completul de judecata la Înalta Curte de Casatie si Justitie poate fi format din: 
a) un singur judecator; 
b) 3 judecatori; 
c) 9 judecatori; 
d) toti judecatorii Înaltei Curti de Casatie. 
a. a+b+c 
b. b+c+d 
c. a+c 
d. b+d  

ANS: B

77. Principiile care stau la baza organizarii si functionarii Ministerului Public sunt: 
a) legalitatea; 
b) controlul ierarhic; 
c) operativitatea; 
d) impartialitatea; 
a. a+b+d 
b. a+d 
c. b+c 
d. a+b+c  

ANS: A

78. Atributiile Ministerului Public sunt: 
a) solutioneaza cauzele penale; 
b) exercita caile de atac împotriva hotarârilor penale definitive; 
c) efectueaza urmarirea penala în conditiile legii; 
d) verifica modul si conditiile de executare a pedepselor la locurile de detinere. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: B

79. Poate fi magistrat: 
a) cetateanul român sau strain cu domiciliul în România, cu capacitate de exercitiu deplina; 
b) este licentiat în drept; 
c) cunoaste limba româna; 
d) nu are antecedente penale sau a fost reabilitat. 
a. a+b 
b. a+b+c+d 
c. a+b+d 
d. a+c  

ANS: B

80. Organele de cercetare penala sunt: 
a) procurorul; 
b) organele de cercetare ale politiei judiciare; 
c) organele de cercetare speciale. 
d) organele inspectiei de stat 
a. a+b 
b. a+b+c 
c. a+c  

ANS: B

81. Organele de cercetare penala pot dispune: 
a) începerea urmaririi penale; 
b) administrarea de probe; 
c) retinerea; 
d) perchezitia domiciliara. 
e) punerea în miscare a actiunii penale. 
a. a+b+c 
b. b+c+d 
c. a+c 
d. a+b+d  

ANS: B

82. Conditiile necesare unei persoane pentru a fi parte într-un proces penal sunt: 
a) capacitate procesuala de exercitiu; 
b) interesul; 
c) dreptul sau sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive; 
d) capacitate de folosinta 
a. a+b+c 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: A

83. Drepturile învinuitului constau în: 
a) darea sau refuzul de a da declaratii; 
b) refuzul de a semna declaratiile pe care le-a dat 
c) initierea suspendarii urmariri penale; 
d) solicitarea anumitor probe în aparare; 
e) refuzul de a se prezenta în fata organelor judiciare. 
a. a+b+c 
b. a+b+d 
c. b+c+d 
d. a+b+c+d 
e. c+d+e  

ANS: A

84. Persoana cercetata dobândeste calitatea de inculpat în procesul penal în momentul: 
a. începerii urmaririi penale; 
b. introducerii plângerii prealabile direct la instanta de judecata sau în conditiile art. 2781 
C.pr.pen. 
c. punerii în miscare a actiunii penale.  

ANS: C

85. Persoana vatamata este cea careia: 
a) i-au fost afectate drepturile si interesele legitime; 
b) i s-a produs o vatamare fizica, morala sau materiala; 
c) i s-a solicitat sa participe în procesul penal ca parte vatamata si a dat declaratie în acest sens. 
a. a 
b. b 
c. c  

ANS: A

86. Conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca partea vatamata: 
a) sa aiba vocatie; 
b) sa existe o manifestare de vointa; 
c) manifestarea de vointa sa aiba loc în cel mult 2 luni de la data cunoasterii faptuitorului, la plângerea 
prealabila. 
a. a+b+c 
b. b+c+d 
c. a+b+d 
d. b+d  

ANS: A

87. Persoanele ce pot fi parte responsabila civilmente sunt: 
a. parintii pentru prejudiciile prin faptele penale savârsite de copii lor minori, care nu 
locuiesc cu ei; 
b. comitentii pentru faptele penale care au produs pagube, savârsite de prepusii lor, fara 
legatura cu sarcinile ce le-au fost încredintate. 
c. persoanele care au constituit o garantie pentru gestionar; 
d. persoanele care au gospodarit împreuna cu inculpatul ori au avut raporturi strânse cu 
acesta, dar s-a constatat ca nu au obtinut foloase de pe urma infractiunii savârsite de autor. 
 
ANS: C

88. Modalitatile de constituire ca parte responsabila civilmente sunt: 
a) la cererea partii civile; 
b) la cererea inculpatului; 
c) din oficiu; 
d) la cererea persoanei responsabile civilmente dar numai pâna la citirea actului de sesizare a instantei. 
a. a+b+c 
b. a+c 
c. b+c+d 
d. a+b+d  

ANS: B

89. Subiectii procesuali care pot înlocui partile în procesul penal sunt: 
a) succesorii; 
b) reprezentantii; 
c) substitutii procesuali; 
d) aparator. 
a. a+b+c+d 
b. b+c+d 
c. a+d 
d. b+c  

ANS: A

90. Asistenta juridica în cursul urmaririi penale este obligatorie în situatia în care: 
a) învinuitul sau inculpatul este minor; 
b) învinuitul sau inculpatul este arestat preventiv; 
c) învinuitul sau inculpatul este detinut în executarea unei alte pedepse privative de libertate; 
d) învinuitul sau inculpatul este arestat, chiar în alta cauza. 
a. a+b+c+d 
b. b+c+d 
c. b+d 
d. a+c+d  

ANS: A

91. Asistenta juridica în faza de judecata este obligatorie în cazurile în care: 
a) inculpatul nu-si poate face singur apararea; 
b) pedeapsa prevazuta de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare ori detentia pe viata; 
c)inculpatul este militar 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: A

92. Aparatorul învinuitului sau inculpatului are dreptul: 
a) de a participa la efectuarea numai a anumitor acte de urmarire penala; 
b) de a lua contact cu clientul sau numai cu încuviintarea procurorului, indiferent de faza procesuala a 
procesului penal; 
c) de a se plânge împotriva actelor si masurilor de urmarire penala sau a rezolutiei procurorului. 
a. a+b 
b. a+c 
c. b+c  

ANS: C

93. Actiunea penala are urmatoarele trasaturi: 
a) este obligatorie; 
b)este revocabila si indisponibila; 
c) este divizibila; 
d) este individuala. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+d 
d. a+b+c  

ANS: C

94. Momentele desfasurarii actiunii penale sunt: 
a) începerea urmaririi penale; 
b) punerea în miscare a actiunii penale; 
c) exercitarea actiunii penale; 
d) exercitarea si stingerea actiunii penale. 
a. a+b+c 
b. b+c+d 
c. a+d 
d. b+c  

ANS: B

95. Conditiile exercitarii actiunii civile sunt: 
a) infractiunea sa fi cauzat un prejudiciu; 
b) între infractiune si pagubita sa existe legatura de cauzalitate; 
c) prejudiciul sa nu fi fost reparat de o alta persoana fara legatura cu cauza penala; 
d) indiferent de vârsta partii civile, sa existe constituire parte civila; 
a. a+b+c+d 
b. a+b+c 
c. b+c+d 
d. b+d  

ANS: B

96. Trasaturile actiunii civile sunt: 
a) indisponibilitatea; 
b) accesorietatea fata de o actiune penala; 
c) individualitatea; 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: B

97. Exceptiile de la regula irevocabilitatii dreptului de optiune a actiunii civile apar când: 
a) procesul penal a fost suspendat; 
b) s-a adoptat o solutie de netrimitere în judecata; 
c) instanta penala a lasat actiunea civila nerezolvata; 
d) actiunea penala a fost pusa în miscare ulterior rezolvarii actiunii civile de catre instanta civila; 
e) procesul penal a fost reluat dupa suspendare, încetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub 
urmarire penala, între timp instanta civila pronunta o hotarâre definitiva. 
a. a+b+c+d+e 
b. b+c+d 
c. c+d+e 
d. a+b+e 
e. b+e  

ANS: A

98. Instanta ramâne competenta a judeca cauzele inclusiv daca inculpatul îsi pierde calitatea în cazurile 
când: 
a. fapta are legatura cu atributiile de serviciu; 
b. nu s-a dat o hotarâre în prima instanta; 
a. a+b 
b. a+c  

ANS: A

99. Tribunalul judeca în prima instanta infractiuni: 
a) de spalare a banilor, traficul si consumul ilicit de droguri; 
b) bancruta frauduloasa, când priveste sistemul bancar; 
c) extradarea; 
d) cererile privind transferul condamnatilor în strainatate; 
a. a+b+c 
b. a+b 
c. b+c 
d. b+c+d  

ANS: B

100. Curtea de Apel judeca în prima instanta: 
a) infractiuni contra sigurantei statului; 
b) infractiuni contra pacii si omenirii; 
c) infractiuni contra sigurantei nationale a României prevazuta în legi speciale. 
a. a+b+c 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: A

101. Înalta Curte de Casatie si Justitie judeca în prima instanta: 
a) infractiunile savârsite de comisari, sefi, chestori, generali, amirali, maresali; 
b) infractiunile savârsite de sefii cultelor religioase; 
c) infractiunile savârsite de senatori si deputati; 
d) infractiunile savârsite de membrii Guvernului; 
a. a+b+c 
b. a+c+d 
c. a+b+c+d 
d. a+c  

ANS: A

102. Exista conexitate când: 
a) doua sau mai multe infractiuni sunt savârsite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane; 
b) doua sau mai multe infractiuni sunt savârsite în timp ori loc diferit; 
c) o infractiune este savârsita pentru a pregati, înlesni sau ascunde comiterea altei infractiuni; 
d) între doua sau mai multe infractiuni exista legatura si revenirea lor se impune pentru o mai buna 
înfaptuire a justitiei; 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+b+c+d 
d. c+d  

ANS: D

103. Exista indivizibilitate când: 
a) doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite de acelasi individ; 
b) în cazul infractiunii continuate; 
c) la savârsirea mai multor infractiuni au participat mai multe persoane. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: A

104. Instanta poate pune în miscare actiunea penala în urmatoarele situatii: 
a. când este sesizata prin rechizitoriul procurorului; 
b. când extinde din oficiu procesul penal pentru alte fapte sau cu privire la alte 
persoane; 
c. când admite plângerea persoanei vatamate, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta 
atacata si retine cauza spre judecata, conform art. 2781 alin. (8) lit. c) c.proc.pen. 

ANS: C
 
105. Daca în cursul urmaririi penale intervine cazul prevazut în art. 10 lit.e C.pr.pen. se dispune: 
a. scoaterea de sub urmarire penala sau clasarea; 
b. încetarea urmaririi penale; 
c. scoaterea de sub urmarirea penala. 
d. clasarea; 
e. achitarea;  

ANS: A

106. Punerea în miscare a actiunii penale în faza de judecata se poate face prin: 
a. rechizitoriul procurorului; 
b. declaratia verbala a procurorului de sedinta; 
c. declaratia verbala a procurorului sau încheierea instantei. 
d. ordonanta procurorului; 
e. hotarârea instantei.  

ANS: C

107. Daca în cursul judecatii intervine cazul prevazut în art. 10 lit.b1 C.pr.pen. se dispune: 
a. clasarea; 
b. achitarea; 
c. încetarea procesului penal. 
d. scoaterea de sub urmarire penala; 
e. înlocuirea raspunderii penale.  

ANS: B

108. Punerea în miscare a actiunii penale în faza de urmarire penala se face prin: 
a. ordonanta sau rechizitoriu; 
b. referat cu propunere motivata. 
c. rezolutia procurorului; 
d. încheierea din camera de consiliu a instantei de judecata; 
e. hotarârea instantei de judecata.  

ANS: A

109. Daca în cursul urmaririi penale intervine cazul prevazut în art. l0 lit.c C.pr.pen. se va dispune: 
a. scoaterea de sub urmarire penala; 
b. scoaterea de sub urmarire penala sau clasarea; 
c. încetarea urmaririi penale. 
d. achitarea; 
e. încetarea procesului penal.  

ANS: A

110. Punerea în miscare a actiunii penale pentru infractiunile savârsite în afara teritoriului tarii noastre, contra sigurantei nationale a statului român sau contra vietii unui cetatean român ori prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean român, când sunt savârsite de catre un cetatean strain sau de catre o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii noastre, se face numai: 
a. cu avizul ministrului justitiei; 
b. cu autorizarea prealabila a procurorului general; 
c. la dorinta exprimata de guvernul strain. 
d. la cererea Camerelor reunite ale Parlamentului României; 
e. la propunerea Presedintelui României;  

ANS: B

111. Procurorul poate pune în miscare actiunea penala în faza de judecata: 
a. când instanta este sesizata prin plângerea prealabila a persoanei vatamate; 
b. când cere extinderea procesului penal pentru alte fapte sau cu privire la alte persoane; 
c. când nu a pus în miscare actiunea penala în cursul urmaririi penale sau prin rechizitoriul cu care a 
fost sesizata instanta. 
a. a+b 
b. a+c 
c. a+b+c  

ANS: A

112. Daca în cursul judecatii intervine cazul prevazut în art. 10 lit. i C.pr.pen. se dispune: 
a. achitarea sau încetarea procesului penal; 
b. încetarea procesului penal; 
c. încetarea procesului penal sau clasarea. 
d. încetarea urmaririi penale; 
e. scoaterea de sub urmarire penala.  

ANS: B

113. Limita initiala a urmaririi penale este marcata prin: 
a. rezolutie, proces-verbal sau referat; 
b. rezolutie, ordonanta sau proces-verbal; 
c. ordonanta, rechizitoriu sau proces-verbal. 
d. rezolutia organului de urmarire penala.  

ANS: D

114. Modurile speciale de sesizare sunt: 
a. plângerea prealabila, denuntul, sesizarea si autorizarea organului competent; 
b. plângerea prealabila, sesizarea din oficiu, manifestarea dorintei guvernului strain; 
c. plângerea prealabila, sesizarea si autorizarea organului competent, manifestarea dorintei 
guvernului strain. 

ANS: C
 
115. Organele competente sa efectueze acte premergatoare sunt doar: 
a. organele de urmarire penala; 
b. organele de urmarire penala, lucratorii operativi anume desemnati din Ministerul 
Administratiei si Internelor si lucratorii operativi anume desemnati din celelalte organe de 
stat cu atributii în domeniul sigurantei nationale; 
c. organele de cercetare penala, lucratorii operativi anume desemnati din Ministerul 
Administratiei si Internelor si lucratorii operativi anume desemnati din celelalte organe de 
stat cu atributii în domeniul sigurantei nationale.  

ANS: B

116. Daca în urma efectuarii actelor premergatoare se constata ca exista cazul prevazut la art. 10 lit. b1 
C.pr.pen: 
a. procurorul dispune neînceperea urmaririi penale; 
b. organul de cercetare penala dispune începerea urmaririi penale si înainteaza dosarul 
procurorului cu propunerea de scoatere de sub urmarire penala; 
c. organul de cercetare penala dispune începerea urmaririi penale si înainteaza dosarul 
procurorului cu propunerea de încetare a urmaririi penale 
d. organul de cercetare penala dispune începerea urmaririi penale si înainteaza 
dosarul procurorului cu propunerea de clasare a cauzei  

ANS: B

117. Încetarea urmaririi penale se dispune prin ordonanta: 
a. pe parcursul urmaririi penale, când nu a fost pusa în miscare actiunea penala; 
b. pe parcursul urmaririi penale, când a fost pusa în miscare actiunea penala; 
c. la terminarea urmaririi penale. 
d. dupa sesizarea instantei de judecata; 
e. la finalul judecatii.  

ANS: B

118. Referatul de terminare a urmaririi penale se întocmeste de catre: 
a. procuror. 
b. organul de cercetare penala; 
c. procuror si, prin exceptie, de catre instanta. 
119. Solutiile de netrimitere în judecata sunt: 
a. scoaterea de sub urmarire penala, încetarea urmaririi penale si clasarea; 
b. suspendarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala si încetarea urmaririi 
penale; 
c. achitarea, încetarea urmaririi penale si clasarea. 

ANS: B
 
120. Daca o infractiune - în privinta careia legea prevede ca actiunea penala se pune în miscare la plângerea 
prealabila a persoanei vatamate - a vatamat mai multe persoane, pentru ca faptuitorul sa fie tras la 
raspundere penala: 
a. este necesar ca toate persoanele vatamate sa introduca plângere prealabila; 
b. este suficient ca numai una dintre persoanele vatamate sa introduca plângere prealabila; 
c. actiunea penala poate fi pusa în miscare din oficiu.  

ANS: B

121. Plângerea prealabila a persoanei vatamate adresata instantei reprezinta: 
a) actul de sesizare a instantei; 
b) actul de începere a procesului penal; 
c) actul de sesizare a instantei si de punere în miscare a actiunii penale. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: C

122. Limita finala a urmaririi penale este marcata prin: 
a. rezolutie, ordonanta sau rechizitoriu; 
b. ordonanta, proces-verbal sau rechizitoriu; 
c. rezolutie, proces-verbal sau rechizitoriu. 
d. referat de terminare a urmaririi penale  

ANS: A

123. Plângerea poate fi facuta: 
a. de catre persoana vatamata, mandatarul persoanei vatamate, substituitii procesuali ai 
persoanei vatamate sau reprezentantii legali ai persoanei vatamate; 
b. doar de catre persoana vatamata, personal; 
c. doar de catre persoana vatamata, daca are capacitate de exercitiu deplina.  

ANS: A

124. Începerea urmaririi penale se poate dispune în mod expres: 
a. de catre organul de cercetare penala, cu încuviintarea sau autorizarea procurorului; 
b. doar de catre procuror; 
c. de catre organul de urmarire penala.  

ANS: C

125. Dupa dispunerea suspendarii urmaririi penale, procurorul are urmatoarele obligatii: 
a. de a comunica persoanei vatamate despre luarea masurii suspendarii si de a continua 
efectuarea actelor a caror îndeplinire nu este împiedicata de situatia învinuitului sau 
inculpatului; 
b. de a continua efectuarea actelor a caror îndeplinire nu este împiedicata de situatia 
învinuitului sau inculpatului si de a se interesa periodic daca mai subzista cauza care a 
determinat suspendarea; 
c. de a aduce la cunostinta persoanei vatamate, precum si a învinuitului sau inculpatului 
despre luarea masurii suspendarii si de a restitui dosarul organului de cercetare penala 
dupa comunicare.  

ANS: C

126. Scoaterea de sub urmarire penala se dispune atunci când: 
a. se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute în art.10 lit. a-e C.pr.pen. si exista 
învinuit sau inculpat in cauza; 
b. se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute în art.10 lit. f-j C.pr.pen. si exista 
învinuit sau inculpat în cauza; 
c. se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute în art. 10 lit. a-e C.pr.pen. si nu exista 
învinuit în cauza. 
d. se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute în art. 10 lit. f-j c.proc.pen. si 
nu exista învinuit sau inculpat în cauza 

ANS: A
 
127. În cauzele în care urmarirea penala este efectuata personal de catre procuror: 
a. organul de cercetare penala este obligat sa întocmeasca referatul de terminare a urmaririi 
penale; 
b. procurorul este obligat sa întocmeasca referatul de terminare a urmaririi penale; 
c. nu exista obligatia întocmirii referatului de terminare a urmaririi penale.  

ANS: C

128. Cazurile de reluare a urmaririi penale sunt doar: 
a. reluarea dupa scoaterea de sub urmarire penala, reluarea în caz de restituire a cauzei de 
catre instanta de judecata si reluarea în caz de redeschidere a urmaririi penale; 
b. reluarea dupa suspendarea urmaririi penale, reluarea în caz de restituire a cauzei de catre 
instanta de judecata si reluarea în caz de redeschidere a urmaririi penale; 
c. reluarea dupa suspendarea urmaririi penale, reluarea în caz de restituire a cauzei de catre 
instanta de judecata în vederea refacerii urmaririi penale si reluarea în caz de redeschidere 
a urmaririi penale.  

ANS: B

129. Daca o infractiune - pentru care legea prevede ca actiunea penala se pune în miscare la plângerea 
prealabila a persoanei vatamate - a fost comisa în participare si persoana vatamata face plângere 
prealabila împotrivii unuia dintre participanti: 
a. va putea fi tras ia raspundere penala numai acel participant; 
b. vor fi trasi la raspundere penala toti participantii; 
c. vor fi trasi la raspundere penala toti participantii, cu conditia ca, pe parcursul procesului, 
persoana vatamata sa-si manifeste expres vointa în acest sens.  

ANS: B

130. Daca într-o cauza în care s-au efectuat acte de cercetare penala se considera ulterior ca fapta urmeaza a 
primi o încadrare juridica pentru care este necesara plângerea prealabila: 
a. procurorul dispune din oficiu încetarea urmaririi penale; 
b. procurorul dispune încetarea urmaririi penale doar la propunerea organului de cercetare 
penala; 
c. procurorul dispune încetarea urmaririi penale dupa ce persoana vatamata si-a exprimat 
vointa în sensul ca nu doreste sa faca plângere prealabila.  

ANS: C

131. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale presupune: 
a. doar dreptul de a asista la efectuarea oricarui act de cercetare penala; 
b. dreptul de a asista la efectuarea oricarui act de cercetare penala si de a efectua personal 
orice act de cercetare penala; 
c. dreptul de a asista la efectuarea oricarui act de cercetare penala si de a efectua personal 
doar anumite acte de cercetare penala,  

ANS: B

132. Denuntul poate fi facut: 
a. doar de catre persoanele care au capacitate de exercitiu deplina; 
b. de catre orice persoana, inclusiv persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu 
capacitate de exercitiu restrânsa; 
c. de catre orice persoana cu capacitate de exercitiu deplina, iar in cazul persoanelor cu 
capacitate de exercitiu restrânsa, numai cu încuviintarea reprezentantului legal.  

ANS: B

133. Începerea urmaririi penale se dispune prin proces-verbal: 
a) în cazul sesizarii din oficiu a organului de urmarire penala; 
b) în cazul sesizarii prin plângere sau denunt; 
c) când procurorul solutioneaza un conflict de competenta; 
d) în cazul constatarii infractiunilor de audienta; 
e) la infractiunile flagrante. 
a. a+b 
b. b+c 
c. d+e  

ANS: C

134. Dupa dispunerea suspendarii urmaririi penale, organul de cercetare penal a are urmatoarele obligatii: 
a. de a comunica partii civile despre luarea masurii suspendarii si de a continua efectuarea 
actelor a caror îndeplinire nu este împiedicata de situatia învinuitului sau inculpatului; 
b. de a continua efectuarea actelor a caror îndeplinire nu este împiedicata de situatia 
învinuitului sau inculpatului si de a se interesa periodic daca. mai subzista cauza care a 
determinat suspendarea; 
c. de a comunica partii civile despre luarea masurii suspendarii si de a restitui dosarul 
organului de cercetare penala dupa încunostintarea partii civile.  

ANS: B

135. Scoaterea de sub urmarire penala se dispune, de regula, prin rezolutie motivata atunci când: 
a. este dispusa de catre procuror, la terminarea urmaririi penale; 
b. nu a fost pusa în miscare actiunea penala, pe parcursul urmaririi penale; 
c. a fost pusa în miscare actiunea penala, pe parcursul urmaririi penale.  

ANS: B

136. Actul prin care este sesizata instanta de judecata cu faptele care urmeaza sa faca obiectul judecatii si 
persoanele care urmeaza sa fie trase la raspundere penala pentru aceste fapte este: 
a. rechizitoriul; 
b. referatul de terminare a urmaririi penale; 
c. rezolutia procurorului; 
d. ordonanta procurorului.  

ANS: A

137. Reluarea urmaririi penale în caz de redeschidere a acesteia se dispune de catre: 
a. organul de cercetare penala; 
b. procuror; 
c. instanta.  

ANS: B

138. Plângerea prealabila îndreptata împotriva unui procuror de la Parchetul de pe lânga Tribunalul 
Municipiului Bucuresti se adreseaza: 
a. organului de cercetare penala sau procurorului; 
b. procurorului de la parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti; 
c. prim-procurorului parchetului de pe lânga Tribunalul Municipiului Bucuresti. 
d. direct la Tribunalul Bucuresti; 
e. direct la Curtea de Apel Bucuresti. 
139. Modurile generale de sesizare sunt: 
a. plângerea prealabila, denuntul, sesizarea din oficiu; 
b. plângerea, denuntul, sesizarea din oficiu; 
c. plângerea, autorizarea organului competent, sesizarea din oficiu.  

ANS: E

140. Actele premergatoare sunt efectuate în vederea: 
a. începerii judecatii; 
b. începerii urmaririi penale; 
c. punerii în miscare a actiunii penale.  

ANS: B

141. Daca în urma efectuarii actelor premergatoare se constata ca exista vreunul din cazurile prevazute la 
art. 10 C.pr.pen. (cu exceptia celor de la literele b1, i si i1): 
a) organul de cercetare penala propune neînceperea urmaririi penale; 
b) procurorul dispune neînceperea urmaririi penale; 
c) organul de cercetare penala dispune începerea urmaririi penale si înainteaza dosarul procurorului cu 
propunerea de scoatere de sub urmarire penala sau încetare a urmaririi penale. 
d) organul de cercetare penala dispune începerea urmaririi penale si înainteaza dosarul 
procurorului cu propunerea de clasare a cauzei penale 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: A

142. Încetarea urmaririi penale se dispune atunci când: 
a. se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute în art. 10 lit. f-j C.pr.pen si exista 
învinuit sau inculpat în cauza; 
b. se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute în art. 10 lit.a-e C.pr.pen. si exista 
învinuit sau inculpat în cauza, sau când exista o cauza speciala de nepedepsire prevazuta 
de legea penala; 
c. se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute în art. 10 lit.f-h si exista învinuit sau 
inculpat în cauza.  

ANS: C

143. Prezentarea materialului de urmarire penala se efectueaza catre: 
a. instanta; 
b. învinuit sau inculpat; 
c. procuror; 
d. organ de cercetare penala.  

ANS: B

144. Procurorul competent sa sesizeze instanta de judecata este: 
a. prim-procurorul parchetului de pe lânga instanta competenta sa judece cauza în prima 
instanta; 
b. procurorul care a dat sau, dupa caz, a confirmat rechizitoriul; 
c. procurorul anume desemnat, de prim-procurorul parchetului de pe lânga instanta, 
competenta sa judece cauza în prima instanta,  

ANS: B

145. Plângerea prealabila poate fi introdusa: 
a. doar de catre persoana vatamata, personal; 
b. de catre persoana vatamata, mandatarul cu procura speciala al persoanei vatamate, 
reprezentantul legal al persoanei vatamate sau substituitul procesual al persoanei vatamate; 
c. de catre persoana vatamata, mandatarul cu procura speciala al persoanei vatamate sau 
reprezentantul legal al persoanei vatamate.  

ANS: C

146. În cazul comiterii unei infractiuni flagrante, de vatamare corporala din culpa, când se stabileste ca 
vatamarea necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, organul de cercetare 
penala cheama persoana vatamata si, daca aceasta întelege sa faca plângere prealabila: 
a. continua urmarirea penala potrivit procedurii obisnuite; 
b. continua urmarirea penala potrivit procedurii speciale aplicabile infractiunilor flagrante, cu 
conditia ca plângerea prealabila sa fie introdusa în termen de 24 de ore de la savârsirea 
infractiunii; 
c. trimite, la cerere, constatarile facute, instantei sesizate prin plângere prealabila  

ANS: A

147. Organele judiciare în faza de urmarire penala sunt: 
a) organele de cercetare penala ale politiei judiciare; 
b) organele de cercetare speciale; 
c) procurorul; 
d) instanta de judecata. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+b+c  

ANS: C

148. Ofiterii anume desemnati de sefii comenduirilor de garnizoana ori acestia personal efectueaza 
cercetarea penala: 
a. pentru infractiunile savârsite de militari si infractiunile savârsite în legatura cu serviciul de 
catre angajatii civili în afara unitatilor militare; 
b. pentru infractiunile savârsite de militari în afara unitatilor militare; 
c. pentru infractiunile savârsite de militari si infractiunile savârsite în legatura cu serviciul de 
angajatii civili în cadrul unitatilor militare din raza teritoriala a garnizoanei.  

ANS: B

149. Instanta poate declara nepublica sedinta de judecata în urmatoarele situatii: 
a) daca judecarea în sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat; 
b) când are loc judecarea cererilor de liberare provizorie; 
c) daca prin publicitatea sedintei de judecata ar fi lezate normele de morala. 
d) daca judecarea în sedinta publica ar putea aduce atingere demnitatii sau vietii intime a unei 
persoane. 
a. a+b 
b. b+c+d 
c. a+c+d  

ANS: C

150. Accesul la dosar în timpul sedintei de judecata 
a. numai inculpatul si partea responsabila civilmente au dreptul sa ia la cunostinta de 
continutul dosarului în tot cursul judecatii; 
b. accesul la dosar este permis, în cursul judecatii, numai inculpatului aflat în stare de arest si 
partilor care, din motive temeinice, nu s-au putut prezenta la termen; 
c. inculpatul, celelalte parti si aparatorii au dreptul sa ia cunostinta de dosar în tot cursul 
judecatii.  

ANS: C

151. În cursul sedintei de judecata drepturile partii civile pot fi limitate? 
a) nu; limitarea drepturilor partii civile ar conduce la acceptarea unei pozitii de 
inechitate comparativ cu celelalte parti în proces; 
b) partea civila poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii în masura în care 
acestea au legatura cu pretentiile sale civile; 
c) formularea de cereri sau concluzii, ridicarea de exceptii sunt limitate de momentul 
încheierii dezbaterilor. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: A

152. Deliberarea si pronuntarea hotarârii se fac: 
a) de îndata, dupa încheierea dezbaterilor; 
b) în termen de 10 zile de la încheierea dezbaterilor; 
c) pot fi amânate fata de momentul încheierii dezbaterilor cel mult 15 zile, pentru motive temeinice. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: C

153. Suspendarea judecatii: 
a) se dispune prin încheiere motivata sau prin ordonanta, în functie de cauza de suspendare; 
b) presupune existenta unei boli grave a inculpatului care îl împiedica pe acesta sa participe la 
judecata, constata printr-o expertiza medico-legala; 
c) se poate dispune daca a fost ridicata o exceptie de neconstitutionalitate. 
d) a fost solicitata extradarea activa de catre statul român, a inculpatului aflat în strainatate. 
a. a+b 
b. b+c+d 
c. a+c+d  

ANS: B

154. Procurorul poate face apel/recurs: 
a. atât în latura penala cât si în latura civila a cauzei; 
b. numai în latura penala a cauzei (în latura civila se manifesta principiul disponibilitatii, 
conform caruia, cu unele exceptii, daca persoana vatamata nu se constituie parte civila, 
instanta nu va solutiona cauza); 
c. nu poate face apel/recurs, neavând interese de ordin personal în cauza.  

ANS: A

155. Momentul de la care curge termenul de apel/recurs în cazul martorului, expertului, interpretului, 
aparatorului: 
a. de la pronuntare, daca au fost prezente la dezbateri, sau de la comunicarea copiei de pe 
dispozitiv, daca nu au fost prezente la dezbateri; 
b. de îndata dupa pronuntarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si 
cel mai târziu în 10 zile de la pronuntarea sentintei (deciziei) prin care s-a solutionat 
cauza; 
c. de la pronuntare, daca au fost prezente la dezbateri, sau de la comunicarea încheierii prin 
care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare, daca nu au fost prezente la dezbateri.  

ANS: B

156. Participarea procurorului la judecata în apel/recurs: 
a. este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei; 
b. este obligatorie numai în cauzele în care instanta de judecata a fost sesizata prin 
rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infractiunea savârsita pedeapsa 
închisorii de 2 ani sau mai mare, în cauzele în care vreunul dintre inculpati se afla în stare 
de detentie sau este minor; 
c. este obligatorie numai în cauzele în care instanta de judecata a fost sesizata prin 
rechizitoriu.  

ANS: A

157. Termenul de apel/recurs este, de regula, de: 
a. 3 zile; 
b. 10 zile; 
c. 5 zile  

ANS: B

158. La judecarea unei sedinte nepublice vor putea asista: 
a) partile, reprezentantii acestora, aparatorii; 
b) rudele apropiate ale partilor; 
c) alte persoane chemate de instanta, în interesul cauzei. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: C

159. Participarea procurorului la sedintele de judecata în prima instanta la judecatorie este obligatorie în 
urmatoarele cazuri: 
a. în cauzele în care instanta de judecata a fost sesizata prin plângere prealabila; 
b. în cauzele în care legea prevede pentru infractiunea savârsita pedeapsa închisorii de 3 ani 
sau mai mare; 
c. în cauzele în care unul dintre inculpati este elev al unei institutii militare de învatamânt  

ANS: B

160. Citatia trebuie sa fie înmânata inculpatului aflat în stare de libertate: 
a) cu cel putin 5 zile înaintea termenului de judecata; 
b) cu cel putin 3 zile înaintea termenului de judecata; 
c) cu cel putin 48 de ore înaintea termenului de judecata. 
a. a+b 
b. b 
c. a  

ANS: A

161. Sentinta reprezinta: 
a) hotarârea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata; 
b) hotarârea prin care instanta se pronunta asupra apelului si asupra recursului; 
c) hotarârea prin care prima instanta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: C

162. Faza de judecata este caracterizata de: 
a) oralitate; 
b) nemijlocire; 
c) caracter preponderent scris; 
d) publicitate; 
e) contradictorialitate. 
a. a+b 
b. b+c+d 
c. a+c+e 
d. a+b+d+e  

ANS: D

163. Conditiile pentru apelul (recursul) peste termen: 
a. partea sa fi lipsit atât la judecata cât si la pronuntare iar cererea de apel/recurs sa fie facuta 
în cel mult 10 zile de la începerea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile; 
b. întârzierea sa fie determinata de o cauza temeinica de împiedicare iar cererea de 
apel/recurs sa fie facuta în cel mult 10 zile la pronuntare; 
c. întârzierea sa fie determinata de o cauza temeinica de împiedicare a declararii apelului 
(recursului), iar cererea de apel/recurs fie facuta în cel mult 10 zile de la începerea 
executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.  

ANS: A

164. Termenul de retragere a apelului/recursului 
a. pâna la închiderea dezbaterilor la instanta de apel/recurs; 
b. pâna la începutul dezbaterilor la instanta de apel/recurs; 
c. pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti.  

ANS: A

165. Cazurile de respingere a apelului/recursului 
a. tardiv, inadmisibil, nefondat; 
b. tardiv, inadmisibil, nefondat, ori în situatia în care în cauza simt implicati cetateni straini 
în a caror tara de origine procesul penal nu cunoaste calea de atac a apelului/recursului; 
c. în situatia în care inculpatul este una dintre persoanele prevazute la art. 29 alin. l pct.1 
C.pr.pen., pentru care judecata în fond are loc la nivelul Înaltei Curti de Casatie si Justitie.  

ANS: A

166. Raportul scris este obligatoriu: 
a. presedintele completului de recurs poate delega unul din judecatori sa întocmeasca un 
raport scris asupra cauzei; 
b. presedintele instantei de recurs are obligatia de a delega unul din judecatori sa întocmeasca un raport scris asupra cauzei; 
c. întocmirea raportului scris este obligatorie numai în cazurile recursurilor declarate 
împotriva unor hotarâri care, potrivit legii nu pot fi atacate cu apel.  

ANS: A

167. Completul de judecata se poate schimba pe parcursul solutionarii unei cauze penale? 
a. completul de judecata se poate schimba pâna la începerea dezbaterilor; 
b. nu, completul de judecata trebuie sa ramâna acelasi în tot cursul judecarii cauzei, în 
virtutea principiului nemijlocirii; 
c. completul de judecata se poate schimba doar pâna la începerea cercetarii judecatoresti.  

ANS: A

168. Rezultatul deliberarii se consemneaza în: 
a. minuta; 
b. sentinta; 
c. încheierea de sedinta. 
d. ordonanta 
e. rezolutie  

ANS: A

169. Partea civila poate fi reprezentata la judecata în prima instanta? 
a. da, doar în cauzele în care pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este 
amenda sau închisoarea de cel mult un an; 
b. da, doar în cauzele în care sesizarea instantei s-a facut prin plângere prealabila; 
c. d, indiferent de natura si cuantumul prejudiciului.  

ANS: C

170. Presedintele completului dispune îndepartarea partii vatamate din sala, pe motiv de tulburare a sedintei 
de judecata. 
a. presedintele de complet are obligatia de a chema partea în sala înainte de începerea 
cercetarii judecatoresti; 
b. procedura este nelegala, întrucât partile din dosar nu pot fi îndepartate din sala de judecata; 
în acest caz se poate retine încalcarea dreptului la aparare; 
c. presedintele completului îi va citi partii vatamate toate declaratiile celor ascultati în lipsa 
sa.  

ANS: C

171. Dupa apelul martorilor, expertilor si interpretilor presedintele completului: 
a) cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de judecata; 
b) pune în vedere martorilor prezenti sa nu paraseasca sala de judecata fara încuviintarea sa; 
c) dispune ramânerea în sala a expertilor, exista posibilitatea de a solicita expertilor sa paraseasca sala 
de judecata. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: C

172. În ce conditii poate face apel partea civila? 
a. atât în latura civila cât si în latura penala a cauzei 
b. numai în latura civila; 
c. numai în latura civila; cu titlu de exceptie, partea civila poate critica hotarârea si în ceea ce 
priveste rezolvarea laturii penale dar doar atunci când actiunea penala a fost pusa în 
miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.  

ANS: A

173. Exceptii de la regula "instanta de recurs examineaza cauza numai în limitele motivelor de casare 
prevazute în ort. 3859 Cpr.pen, " 
a. de la aceasta regula nu exista exceptii, datorita faptului ca recursul este o cale de atac 
exclusiv de drept, ceea ce înseamna ca instanta de recurs nu poate controla fondul cauzei; 
b. recursul declarat împotriva unei hotarâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu 
este limitat la motivele de casare prevazute în art. 3859 C.pr.pen., instanta de recurs fiind 
obligata sa examineze întreaga cauza sub toate aspectele; 
c. recursul nu este limitat la motivele de casare prevazute în art. 3859 C.pr.pen. în ipoteza în 
care recursul se judeca de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie împotriva sentintelor 
pronuntate de tribunale si curtile de apel.  

ANS: B

174. Instanta de apel desfiinteaza hotarârea primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei 
hotarâre a fost desfiintata atunci când: 
a) judecarea cauzei la prima instanta a avut loc în absenta partii care, desi legal citata, a fost în 
imposibilitate de a se prezenta de a înstiinta instanta; 
b) daca hotarârea a fost casata pentru caz de necompetenta ori pentru ca nu s-a asigurat dreptul de 
aparare al inculpatului; 
c) prima instanta nu a rezolvat fondul cauzei. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: C

175. Judecata se poate desfasura: 
a) în alt loc decât sediul instantei competente, daca intervine o lege ce modifica normele relative la 
competenta teritoriala; 
b) la sediul instantei; 
c) în alt loc decât sediul instantei competente, pentru motive temeinice. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: B

176. Pronuntarea hotarârii: 
a. presupune citarea obligatorie a partilor; 
b. se face de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier; 
c. se face în sedinta publica, cu exceptia cazurilor în care judecata a fost secreta. 
 
ANS: B

177. Partea vatamata ridica o exceptie de neconstitutionalitate. Instanta dispune suspendarea judecatii 
a) actul de dispozitie în acest sens este reprezentat de o încheiere motivata; 
b) încheierea de suspendare este supusa recursului în termen de 5 zile de la data pronuntarii; 
c) încheierea de suspendare se poate ataca separat cu recurs, în 24 de ore de la pronuntare ori de la 
comunicarea dispozitiei de suspendare. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: C

178. Hotarârea prin care instanta dispune restituirea cauzei la procuror pe motiv de cercetare penala 
efectuata de un organ necompetent 
a) poate fi atacata cu recurs, în termen de 10 zile de la pronun.are ori de la 
comunicare; 
b) poate fi atacata cu recurs de catre procuror oi de orice persoana ale carei interese au 
fost vatamate prin hotarâre în termen de 3 zile de la pronun.are, respectiv comunicare; 
c) poate fi atacata cu recurs numai de catre procuror ori de catre inculpatul arestat în 
cauza. 
a. a 
b. b 
c. c  

ANS: A

179. Momentul de la care curge termenul de apel/recurs pentru procuror 
a. de la pronuntare, daca a participat la dezbateri, sau de la ramânerea definitiva a hotarârii, 
daca nu a participat la dezbateri; 
b. de la pronuntare, având în vedere ca procurorul participa întotdeauna la sedinta de 
judecata (vezi conceptul "constituirea instantei"); 
c. de la pronuntare sau de la înregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului (daca 
nu a participat la dezbateri).  

ANS: C

180. Cererea de apel/recurs se poate depune la: 
a) instanta a carei hotarâre se ataca; 
b) instanta ierarhic superioara instantei a carei hotarâre se ataca; 
c) administratia locului de detinere (în ipoteza în care apelantul/recurentul se afla în 
stare de detinere); 
d) consiliul local din localitatea unde domiciliaza apelantul/recurentul, registratura 
parchetului din care face parte procurorul care exercita calea de atac. 
a. a+b 
b. a+c 
c. b+c  

ANS: B

181. Motivarea recursului 
a) se poate face în scris, prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la 
instanta de recurs cu cel putin 5 zile înaintea primului termen de judecata; 
b) se poate face numai în scris, fie prin cererea de recurs, fie printr-un memoriu separat care trebuie 
depus la instanta de recurs cu cel putin 48 de ore înaintea primului termen de judecata; 
c) se poate face oral, în ziua judecatii, pentru ipoteza în care hotarârea, potrivit legii, nu poate fi atacata 
cu apel. 
a. a+b+c 
b. a+c 
c. b  

ANS: B

182. Pot declara apel/recurs: 
a) inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, martorii, orice 
alta persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act 
al instantei; 
b) partile, martorii, expertii, interpretii, aparatorul, orice alta persoana ale carei interese 
legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instan.ei (procurorul nu 
poate face apel/recurs neavând interese de ordin personal în cauza); 
c) exper.ii, interpretii, aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora. 
a. a+c 
b. b+c 
c. a+b  

ANS: A

183. Trasaturile caracteristice urmaririi penale sunt: 
a. caracterul secret, caracterul necontradictoriu, caracterul preponderent scris, subordonarea ierarhica; 
b. principiul legalitatii, subordonarea ierarhica, caracterul necontradictoriu, caracterul 
preponderent scris, rolul activ, 
c. lipsa de publicitate, caracterul necontradictoriu, caracterul preponderent scris, 
subordonarea ierarhica.  

ANS: C

184. Urmarirea penala se desfasoara de catre: 
a. procurori si organele de cercetare penala; 
b. procurori organele de cercetare penala si organele de cercetare penala speciale; 
c. organele de urmarire penala, organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare 
penala speciale.  

ANS: A

185. Obligatii care revin organului de cercetare penala al politiei când efectueaza acte de cercetare penala in 
afara razei sale teritoriale 
a. nu se pot efectua asemenea acte de cercetare penala, pentru ca s-ar încalca normele 
relative la competenta teritoriala; 
b. înstiinteaza, în prealabil, organul corespunzator din raza teritoriala în care se efectueaza 
actele de cercetare penala; 
c. nu are nici un fel de obligatii, în virtutea principiului operativitatii procesului penal.  

ANS: B

186. Cazurile în care organul de urmarire penala dispune asupra actelor sau masurilor procesuale prin 
ordonanta 
a. acolo unde legea prevede expres; 
b. în situatia în care inculpatul se afla în arest preventiv; 
c. când procurorul confirma propunerile motivate ale organului de cercetare penala.  

ANS: A

187. Cercetarea penala pentru infractiunile savârsite de militari în afara unitatii militare se efectueaza de 
catre: 
a. ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare 
sau, personal, de catre comandant; 
b. ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana sau, personal, de catre 
sefii comenduirilor de garnizoana; 
c. ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare sau, personal, de catre 
comandanti centrelor militare.  

ANS: B

188. Organele de cercetare penala ale politiei pot efectua, în cazurile prevazute în art 208 lit c C.pr.pen., 
unele acte de cercetare penala? 
a. nu, deoarece s-ar încalca normele relative la competenta dupa materie si dupa calitatea 
persoanei; 
b. da, cu conditia ca militarul infractor sa fi dobândit, dupa savârsirea infractiunii, calitatea 
de civil; 
c. da, cu conditia existentei unei cereri a comandantului centrului militar.  

ANS: C

189. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare penala 
a. procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca în prima 
instanta cauza; 
b. procurorul de la parchetul corespunzator instantei în raza teritoriala a careia s-a savârsit 
infractiunea; 
c. procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala competent a 
instrumenta cauza.  

ANS: A

190. Cum procedeaza organul de cercetare penala când constata ca nu este competent sa efectueze 
cercetarea penala? 
a. îsi declina competenta, prin intermediul sefului de birou, organului de cercetare penala 
competent; 
b. îndruma persoana vatamata. Ia organul de cercetare penala competent; 
c. trimite, de îndata, cauza procurorului care exercita supravegherea, în vederea sesizarii 
organului competent.  

ANS: C

191. Termenul de înaintare catre procuror a actelor de constatare încheiate de organele prevazute la art. 214 
C.pr.pen. 
a. 3 zile; 
b. 5 zile; 
c. 24 de ore, cu conditia ca infractiunea sa fie flagranta. 
 
ANS: A

192. Termenul în care procurorul ierarhic superior trebuie sa se pronunte asupra obiectiilor formulate de 
catre organul de cercetare penala cu privire la dispozitiile date de procurorul care exercita 
supravegherea activitatii de cercetare penala: 
a. 3 zile de la sesizare; 
b. 20 de zile de la sesizare; 
c. de îndata.  

ANS: A

193. Plângerea poate fi facuta pentru persoana vatamata de catre substituitii procesuali? 
a. nu, pe considerentul ca raspunderea penala este personala; 
b. da, numai pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu 
restrânsa; 
c. da, de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti.  

ANS: C

194. Consecintele neînsusirii continutului plângerii formulate de catre substituitii procesuali, de 
catre persoana vatamata: 
a. lipsind plângerea, organul de urmarire penala va dispune încetarea urmaririi 
penale, conform art. 11 pct.1 lit. c raportat la art. 10 lit. f c.proc.pen.; 
b. plângerea va fi asimilata unui denunt, se va declansa procesul penal iar persoana 
vatamata va putea fi citata în calitate de martor, 
c. organul de urmarire penala va chema persoana vatamata, îi va aduce la cunostinta 
faptul ca se poate constitui parte vatamata si, în ipoteza neînsusirii continutului 
plângerii, va dispune, fie neînceperea urmaririi penale, fie încetarea urmaririi 
penale.  

ANS: C

195. Activitatea organului de cercetare penala când constata, înainte de începerea urmaririi penale, 
existenta cazului prevazut în art. 10 lit. b1 c.proc.pen. 
a. înainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune neînceperea urmaririi 
penale; 
b. dispune începerea urmaririi penale si înainteaza dosarul procurorului cu 
propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala; 
c. dispune neînceperea urmaririi penale, în baza principiului „cine poate dispune 
începerea urmaririi penale poate sa dispuna si neînceperea urmaririi penale".  

ANS: B

196. Notiunea de „învinuit": 
a. persoana fata de care nu s-a pus în miscare actiunea penala; 
b. persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, cât timp nu a fost pusa în miscare 
actiunea penala împotriva sa; 
c. persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, cât timp procurorul nu a dispus 
trimiterea în judecata prin rechizitoriu.  

ANS: B

197. Actul prin care dispune scoaterea de sub urmarire penala pentru art. 10 lit. b1 C.pr.pen. 
a. ordonanta, când s-a pus în miscare actiunea penala sau rezolutia, când nu s-a procedat la 
punerea în miscare a actiunii penale; 
b. ordonanta; 
c. rezolutie 
d. încheierea de sedinta  

ANS: B

198. Actul prin care se dispune suspendarea urmaririi penale: 
a. ordonanta; 
b. ordonanta, când s-a pus în miscare a actiunii penale; 
c. ordonanta, când se dispune de procuror si rezolutie, când se dispune de organul de 
cercetare penala.  

ANS: A

199. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala poate fi repetata? 
a. nu; 
b. da, în situatii în care asistenta juridica a învinuitului/inculpatului nu a fost asigurata; 
c. da, în ipoteza în care organul de urmarire penala a efectuat noi acte de urmarire penala sau daca se constata ca trebuie schimbata încadrarea juridica a faptei.  

ANS: C

200. Actul prin care se dispune admiterea sau respingerea cererilor noi formulate de învinuit/inculpat la 
prezentarea materialului de urmarire penala 
a. admiterea cererilor noi, prin rezolutie, iar respingerea prin ordonanta; 
b. prin ordonanta; 
c. prin ordonanta, de catre procuror si prin rezolutie, de catre organul de cercetare penala.  

ANS: B

201. Prezentarea materialului de urmarire penala învinuitului este: 
a. obligatorie; 
b. facultativa; 
c. obligatorie, în cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare 
de 5 ani.  

ANS: A

202. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale se poate manifesta prin: 
a) asistarea la efectuarea oricarui act de cercetare penala, ocazie cu care procurorul poate îndruma 
organul de cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penala; 
b) efectuarea personal de catre procuror a oricarui act de cercetare penala; 
c) dispozitiile date organelor de cercetare penala în legatura cu desfasurarea anumitor acte. 
a. a+b+c 
b. a+b 
c. b  

ANS: B

203. Actele premergatoare au o natura juridica: 
a. procesuala; 
b. extraprocesuala; 
c. mixta, datorita activitatilor ce se pot desfasura pe parcursul lor.  

ANS: A

204. Actul prin care se dispune începerea urmaririi penale când organul de urmarire penala este sesizat prin 
denunt: 
a. ordonanta; 
b. rezolutie motivata; 
c. proces-verbal; 
d. rezolutie.  

ANS: D

205. Când procurorul constata ca nu a existat sau ca a disparut împrejurarea pe care se întemeia propunerea 
de a nu se începe urmarirea penala poate 
a. sa infirme rezolutia si sa restituie actele organului de cercetare, dispunând începerea 
urmaririi penale; 
b. sa solicite desfasurarea de noi acte premergatoare; 
c. sa solicite persoanei vatamate sesizarea din nou a organelor de urmarire penala.  

ANS: A

206. Organul de cercetare penala constatând ca sunt temeiuri pentru punerea în miscare a actiunii penale 
poate 
a) dispune punerea în miscare a actiunii penale prin rezolutie motivata; 
b) face propuneri procurorului pentru punerea în miscare a actiunii penale prin rezolutie; 
c) dispune punerea în miscare a actiunii penale prin ordonanta. 
d) face propuneri procurorului pentru punerea în miscare a actiunii penale prin ordonanta. 
a. a 
b. b 
c. c 
d. d  

ANS: D

207. Suspendarea urmaririi penale se dispune când: 
a. intervine vreunul dintre cazurile prevazute în art. 10 lit. a-e C.pr.pen; 
b. intervine vreunul dintre cazurile prevazute în art. 10 lit. f-j C.pr.pen.; 
c. se constata printr-o expertiza medico-legala ca învinuitul/inculpatul sufera de o boala 
grava care îl împiedica sa participe la procesul penal; 
d. se constata, prin orice act medical ca învinuitul/inculpatul sufera de o boala grava care îl 
împiedica sa participe la procesul penal.  

ANS: C

208. Prin ordonanta de încetare a urmaririi penale se dispune si asupra: 
a) revocarii masurii preventive; 
b) confiscarii speciale; 
c) masurilor asiguratorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare savârsirii 
infractiunii; 
d) cheltuielilor judiciare; 
e) restituirii cautiunii. 
f) masurilor asiguratorii luate în vederea executarii pedepsei amenzii; 
a. a+b+c 
b. a+b+c+d 
c. b+c+d+e+f 
d. b+c+d 
e. c+d+e  

ANS: C

209. Reluarea urmaririi penale se poate dispune când: 
a) a încetat cauza de suspendare; 
b) se dispune redeschiderea urmaririi penale; 
c) intervine o lege penala mai favorabila. 
a. a+b 
b. b+c 
c. a+c  

ANS: A

210. Obligatiile organului de cercetare penala în cazul depunerii unei plângeri împotriva actelor si masurilor 
de urmarire penala: 
a. rezolva plângerea, în termen de 20 de zile, daca actele de urmarire penala au fost efectuate personal; 
b. înainteaza plângerea, în termen de 48 de ore de la primirea ei, procurorului cu explicatiile 
sale, atunci acestea sunt necesare; 
c. înainteaza plângerea procurorului, în termen de 3 zile de la primirea ei, prezentând 
propriul sau punct de vedere.  

ANS: B

211. Caile extraordinare de atac sunt: 
a) contestatia în anulare; 
b) recursul în anulare; 
c) apelul; 
d) revizuirea; 
e) recursul; 
f) recursul în interesul legii. 
a. a+b+c 
b. a+c+e 
c. b+d+e 
d. a+d+f  

ANS: D

212. Pot fi incidente în aceeasi cauza: 
a) apelul, recursul, contestatia în anulare si revizuirea; 
b) apelul, recursul, recursul în anulare si recurs în interesul legii; 
c) recursul, contestatia în anulare, revizuirea; 
d) recursul, recursul în anulare, revizuirea si recursul în interesul legii; 
e) apelul, recursul, revizuirea, contestatia în anulare si recursul în interesul legii; 
f) contestatia în anulare, revizuirea si recursul în interesul legii. 
a. a+b+c+d 
b. b+d+e+f 
c. a+c+e+f 
d. b+c+d+f  

ANS: C

213. Se poate face contestatie în anulare când: 
a. procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre prima 
instanta nu a fost îndeplinita conform legii; 
b. procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre de catre 
instanta de apel nu a fost îndeplinita conform legii; 
c. procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre de catre 
instanta de recurs nu a fost îndeplinita conform legii; 
d. desi viciata procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza de catre 
instanta de recurs, inculpatul-recurent a fost prezent la judecata; 
e. desi viciata procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza de catre 
instanta de apel, unde a si ramas definitiva hotarârea, partea apelanta a fost prezenta la 
judecata.  

ANS: C

214. Se poate face contestatie în anulare când: 
a) partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre prima instanta, a fost în imposibilitate de a se prezenta, fiind internata în spital; 
b) partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de apel a fost în imposibilitate de a se prezenta, fiind plecata în strainatate; 
c) partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla încorporat, fiind în imposibilitate de a se prezenta si de a încunostinta despre aceasta 
situatie; 
d) partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla în stare de detinere, fiind în imposibilitate de a se prezenta si de a încunostinta despre 
aceasta situatie. 
a. a+b 
b. c+d 
c. a+d 
d. b+c  

ANS: B

215. Se poate face contestatie în anulare când: 
a) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la lipsa sesizarii organului competent al 
cailor ferate pentru infractiunea de parasire a postului; 
b) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la împlinirea termenului de prescriptie pentru 
infractiunea de fals în încrisuri oficiale; 
c) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la cauza de nepedepsire prevazuta de art. 255 alin. (2) cod penal; 
d) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la împacarea partilor pentru infractiunea 
prevazuta de art. 192 alin (2) cod penal; 
e) instanta de recurs nu s-a pronuntat cu privire la lipsa plângerii prealabile pentru 
infractiunea prevazuta de art.218 cod penal. 
a. a+b+c+d+e 
b. a+b+c 
c. d+e 
d. a+c+e  

ANS: B

216. Termenul de introducere a contestatiei în anulare este: 
a) 10 zile de la data când inculpatul a luat cunostinta de existenta hotarârii de condamnare; 
b) 30 zile de la data câd partea responsabila civilmente a aflat ca este obligata în solidar cu 
inculpatul sa plateasca despagubirile civile; 
c) 10 zile de la data începerii executarii hotarârii definitive de catre inculpat; 
d) 20 zile de la data când inculpatul a aflat ca împotriva sa s-au pronuntat doua hotarâri 
definitive de condamnare pentru aceeasi infractiune de furt; 
e) 10 zile de la data când procurorul a constatat ca instanta de recurs nu s-a pronuntat cu 
privire la o cauza de încetare a procesului penal. 
a. a+b+c 
b. c+d+e 
c. a+d 
d. c+e  

ANS: A

217. Poate fi ceruta revizuirea când: 
a) s-au descoperit fapte sau împrejurari cu privire la care existau probe la dosarul cauzei; 
b) martorul a mintit cu ocazia audierii sale în procesul penal; 
c) înscrisul care a servit ca temei al hotarârii a fost pierdut; 
d) grefierul ce facea parte din constituirea instantei care a pronuntat hotarârea a savârsit o 
infractiune; 
e) cu privire la fapta respectiva exista doua hotarâri judecatoresti definitive care nu se pot 
concilia 
a. a+b+c 
b. c+d+e 
c. b+d+e 
d. e  

ANS: D

218. Revizuirea este posibila atunci când: 
a) expertul a întocmit o expertiza care nu exprima realitatea; 
b) înscrisul care a servit ca temei al hotarârii a fost declarat fals; 
c) politistul care a întocmit dosarul de urmarire penala a fost condamnat pentru infractiunea de conducere de ebrietate; 
d) judecatorul care a facut parte din completul de judecata a decedat; 
e) interpretul care a efectuat traducerea actelor în cauza a carei revizuire se cere a fost condamnat pentru înscrisuri oficiale. 
a. a+b 
b. b+c 
c. b+e  

ANS: A

219. S-a cerut revizuirea cauzei de catre: 
a) sotia inculpatului; 
b) partea civila în ceea ce priveste cuantumul scazut al pedepsei aplicate inculpatului; 
c) partea vatamata referitor la nivelul scazut al despagubirilor civile; 
d) partea responsabila civilmente în ceea ce priveste modul de executare al pedepsei aplicate 
inculpatului; 
e) fiul condamnatului care a decedat; 
a. a+b 
b. c+d+e 
c. a+b+d 
d. a+b+e  

ANS: D

220. Hotarârea primei instante ramâne definitiva la: 
a) data retragerii recursului care a fost declarat dupa expirarea termenului legal; 
b) data pronuntarii hotarârii prin care s-a respins recursul; 
c) data expirarii termenului de apel sau când apelul a fost retras înauntrul termenului; 
d) data retragerii apelului daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel; 
a. a+b 
b. a+c 
c. b+c+d 
d. a+c+d  

ANS: C

221. Hotarârea instantei de apel ramâne definitiva când: 
a) la data pronuntarii hotarârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva deciziei de admitere a apelului 
fara trimitere spre rejudecare; 
b) dupa expirarea termenului de recurs a intervenit retragerea recursului; 
c) când apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare, la data expirarii termenului de recurs. 
a. a+b+c 
b. b+c 
c. a+b  

ANS: A

222. Amânarea executarii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata are loc atunci când: 
a) condamnata are un copil de 1 an; 
b) condamnata este gravida în luna a 2-a de sarcina; 
c) condamnatul are 5 copii în vârsta de sub 10 ani si este singurul întretinator al familiei; 
d) condamnatul este epileptic; 
e) condamnatul este diabetic, urmând un tratament regulat de dializa. 
a. a+c 
b. b+c+e 
c. a+d+e  

ANS: B

223. Revocarea sau anularea executarii pedepsei la locul de munca are loc când: 
a) înainte de începerea executarii pedepsei condamnatul mai savârseste o infractiune; 
b) condamnatul nu s-a prezentat la termenul stabilit în vederea începerii executarii pedepsei; 
c) în timpul executarii pedepsei, condamnatul este autorul unui accident de circulatie. 
a. a+b 
b. a+c 
c. b+c  

ANS: A

224. Revocarea executarii pedepsei la locul de munca are loc când: 
a) condamnatul si-a pierdut, din motive independente de vointa sa, total capacitatea de 
munca; 
b) condamnatul nu-si îndeplineste normele de munca; 
c) condamnatul frecventeaza cercurile si localurile care i-au fost interzise prin hotarâre; 
d) în timpul executari pedepsei, condamnatul savârseste infractiunea de viol. 
a. a+b+c 
b. b+c+d 
c. a+c+d 
d. a+b+c+d  

ANS: D

225. Se poate face contestatie la executare atunci când: 
a) se invoca amnistia, prescriptia sau gratierea; 
b) s-a pus în executare o hotarâre nedefinitiva; 
c) executarea este îndreptata împotriva unei alte persoane decât condamnatul; 
d) se invoca existenta concursului de infractiuni pentru care exista doua hotarâri de 
condamnare. 
a. a+b+c+d 
b. b+c+d 
c. a+c+d 
d. a+b+c  

ANS: D

226. Conditiile necesare pentru aplicarea procedurii speciale a infractiunilor flagrante: 
a) faptuitorul este prins aproape de locul faptei privind furtul din auto, având asupra sa mai 
multe chei auto; 
b) fapta a avut loc într-un bâlci organizat într-o localitate rurala; 
c) pedeapsa legala pentru fapta este de 15 ani; 
d) fapta a fost savârsita într-un grup de persoane care se aflau într-o cabana turistica; 
e) infractiunea comisa este o fapta de tâlharie. 
a. a+b 
b. b+c+d 
c. a+b+d 
d. a+b+c  

ANS: C

227. Judecata în procedura de urgenta: 
a. competenta apartine unui complet de judecata specializat; 
b. termenul de judecata poate fi stabilit într-un interval de timp de maxim 10 zile; 
c. fara citare prealabila, judecatorul poate dispune aducerea cu mandat a martorilor si a partii 
vatamate; 
d. se citeaza partile.  

ANS: C

228. Pronuntarea si redactarea hotarârii în procedura de urgenta: 
a. instanta se pronunta în cel mult 2 zile; 
b. la pronuntare nu este obligatorie aducerea inculpatului detinut; 
c. hotarârea se redacteaza în cel mult 5 zile; 
d. hotarârea are un alt continut decât cele adoptate în procedura obisnuita.  

ANS: A

229. Apelul si recursul în procedura de urgenta: 
a. termenul de apel si de recurs este de 5 zile în loc de 10; 
b. termenul curge de la comunicare si nu de la pronuntare; 
c. dosarul se înainteaza în calea de atac în cel mult 24 ore.  

ANS: C

230. Urmarirea penala în cauzele cu infractori minori: 
a) se aplica minorilor sub 14 ani; 
b) se aplica minorilor cu vârsta între 14 si 18 ani; 
c) este obligatorie citarea autoritatii tutelare; 
d) este obligatorie citarea parintilor, tutorelui, curatorului sau a celui care-l îngrijeste ori 
supravegheaza; 
e) este obligatorie ancheta sociala. 
a. a+b 
b. c+d 
c. b+e 
d. a+c  

ANS: C

231. Urmarirea penala în cauzele cu infractori minori sub 16 ani: 
a) nu este obligatorie citarea autoritatii tutelare; 
b) nu este obligatorie citarea parintilor, tutorelui, curatorului sau a celui care-l îngrijeste ori 
supravegheaza; 
c) nu este obligatorie ancheta sociala; 
d) este obligatorie citarea serviciului de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere 
a executarii sanctiunilor neprivative de libertate. 
a. a+b 
b. c+d 
c. b+d 
d. a+c  

ANS: A

232. La prezentarea materialului de urmarire penala infractorului minor: 
a) este obligatorie citarea autoritatii tutelare, a parintilor, tutorelui, curatorului sau a celui 
care-l îngrijeste ori supravegheaza; 
b) neprezentarea acestor persoane împiedica efectuarea activitatii programate de organele de urmarire; 
c) daca a împlinit vârsta de 16 ani nu mai este necesara citarea persoanelor respective; 
d) sanctiunea nerespectarii dispozitiilor de mai sus o constituie nulitatea absoluta. 
a. a+b 
b. c+d 
c. b+d 
d. a  

ANS: D

233. Judecata în cauzele cu infractori minori: 
a) competenta apartine unui complet special; 
b) la constituirea instantei participa obligatoriu si procurorul; 
c) nu este obligatorie prezenta inculpatului minor; 
d) nu este obligatorie citarea autoritatii tutelare, a parintilor, tutorelui, curatorului sau a celui 
care-l îngrijeste ori supravegheaza precum; 
e) nu este obligatorie citarea serviciului de reintegrare sociala a infractorilor si de 
supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate. 
a. a+b 
b. c+d 
c. b+d 
d. a+c  

ANS: A

234. Judecata în cauzele cu infractori minori: 
a) completul nu este specializat; 
b) nu este obligatorie participarea procurorului; 
c) sedinta este nepublica; 
d) este obligatorie citarea autoritatii tutelare, a parintilor, tutorelui, curatorului sau a celui 
care-l îngrijeste ori supravegheaza precum si a serviciului de reintegrare sociala a 
infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate. 
a. a+b 
b. c+d 
c. b+d 
d. a+c  

ANS: D

235. Sanctiunile ce pot fi aplicabile minorilor: 
a) pedepse; 
b) mustrare; 
c) libertate supravegheata; 
d) internare într-un centru de reeducare; 
e) internare într-un institut medical-educativ; 
f) amenda. 
a. a+b+d 
b. b+d+e 
c. a+c+d+f 
d. a+b+c+d+e+f  

ANS: D

236. Calculul termenului privind reabilitarea judecatoreasca: 
a) de la data când s-a început executarea pedepsei; 
b) de la data când s-a prescris executarea pedepsei; 
c) de la data când a luat sfârsit executarea pedepsei principale; 
d) de la data când amenda a fost achitata; 
e) de la data actului de gratiere. 
a. a+d+e 
b. b+d+e 
c. b+c+d+e 
d. a+c+d+e  

ANS: C

237. Calculul termenului privind reabilitarea judecatoreasca: 
a) de la data liberarii conditionate; 
b) de la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare când pedeapsa aplicata a fost 
egala cu detinerea preventiva; 
c) de la data când urma sa expire executarea pedepsei în cazul liberarii conditionate; 
d) de la data decesului condamnatului. 
a. a+b 
b. c+d 
c. b+d 
d. b+c  

ANS: D

238. Cazurile care dau dreptul la repararea pagubei: 
a) persoana achitata printr-o hotarâre definitiva, care anterior fusese condamnata definitiv; 
b) hotarâre judecatoreasca de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate; 
c) persoana împotriva careia s-a luat o masura preventiva în mod nelegal; 
d) hotarâre nedefinitiva de achitare sau încetare a procesului penal în baza art. 10 lit. g), j) ori 
pentru ca fapta a fost dezincriminata. 
a. a+c 
b. c+d 
c. b+d 
d. b+c  

ANS: A